Ministerul Educației a pus în dezbatere publică programa școlară pentru opționalul din oferta națională, pentru gimnaziu, clasa a VII-a, Economie circulară și consum responsabil”. Disciplina poate fi aleasă de elevi din curriculumul din oferta școlii. În programă sunt sugerate principiile de economie circulară și se recomandă profesorilor că „elevii trebuie nu doar să acumuleze informații, ci și să testeze soluții în contexte reale, pentru a înțelege impactul deciziilor de consum asupra mediului, comunității și calității vieții”. Documentul conține și sugestii metodologice pentru profesori de biologie, geografie.
Disciplina Economie circulară și consum responsabil, adresată elevilor de clasa a VII-a are un buget de 1 oră pe săptămână.
„Disciplina oferă oportunitatea de a dezvolta o gândire critică și responsabilă, atât față de utilizarea resurselor naturale, cât și față de modelele de producție și consum actuale. Această disciplină răspunde nevoii de a forma o generație de cetățeni capabili să ia decizii informate și să acționeze în favoarea dezvoltării durabile (sustenabilității), printr-o cunoaștere aplicată asupra domeniului economiei circulare.
Se recomandă să ținem cont în predarea acestei discipline de faptul că elevii trebuie nu doar să acumuleze informații, ci și să testeze soluții în contexte reale, pentru a înțelege impactul deciziilor de consum asupra mediului, comunității și calității vieții”, scrie în programă.
Elevii pot face activități de tip „provocare”: o săptămână fără plastic, reducerea consumului de energie electrică, monitorizarea consumului de apă potabilă.
Ca metodă de evaluare se recomandă evaluarea prin portofoliu pe proiecte, în echipe sau individual, observarea la clasă.
Exemple de activități de învățare
- realizarea unui „jurnal de consum responsabil”, cu estimări privind cantitatea de resurse utilizate acasă și propuneri de reducere a consumului
- contorizarea resurselor utilizate timp de o săptămână acasă și la școală (apă, energie, produse ambalate), urmată de clasificarea acestora în funcție de impactul consumului neresponsabil asupra mediului
- realizarea unui interviu cu un adult privind obiceiurile de consum și schimbările adoptate pentru protejarea mediului și îmbunătățirea calității vieții
- realizarea unei scheme simple cauză–efect care să arate legătura dintre consumul excesiv de resurse, apariția deșeurilor și poluarea mediului
- completarea unui tabel comparativ între utilizarea responsabilă a resurselor și risipa acestora, evidențiind efectele asupra mediului și calității vieții
- discuție dirijată pe baza unor exemple din viața cotidiană (școală, familie, comunitate): „Ce se întâmplă când folosim resurse în mod iresponsabil?”
- analizarea unui studiu de caz adaptat vârstei privind ambalajele de unică folosință și efectele acestora asupra mediului local
- compararea, pe baza unui material suport, a două produse asemănătoare (unul reutilizabil și unul de unică folosință), din perspectiva impactului asupra mediului
- identificarea, pe baza unor imagini sau materiale video, a diferențelor dintre un model de consum liniar și unul circular, discutând efectele asupra mediului și vieții cotidiene
Sugestii metodologice
Caracter aplicat și integrat
Se recomandă să ținem cont în predarea acestei discipline de faptul că elevii trebuie nu doar să acumuleze informații, ci și să testeze soluții în contexte reale, pentru a înțelege impactul deciziilor de consum asupra mediului, comunității și calității vieții.
Principalele direcții aplicative ale acestei discipline sunt:
– cunoașterea conceptului de economia circulară şi strategia celor „10 R”;
– compararea modelelor de consum liniar și circular pentru înțelegerea avantajelor și dezavantajelor generate de acestea;
– observarea efectelor consumului și risipei resurselor de către societate asupra mediului;
– analiza consecințelor comportamentului de consum personal.
Fiind un demers integrat (transdiciplinar), noua disciplină se poate conecta cu:
– geografia (cunoașterea răspândirii resurselor naturale/materii prime și efectele exploatării iraționale a acestora asupra mediului);
– biologia (efectele poluării mediului asupra sănătății oamenilor şi stării ecosistemelor terestre);
– chimia (materiale plastice, metale, sticlă – sursa, proprietăți și reciclare, impactul substanțelor asupra mediului);
– educația socială (responsabilitatea individuală și comunitară față de resurse si bunuri);
– TIC (realizarea de materiale digitale, prezentări interactive);
– educația tehnologică și arte (proiecte de reutilizare, reparare și design sustenabil al materialelor).
Din perspectiva rezultatelor învățării, elevii vor fi capabili:
- să analizeze relația dintre mediu (resurse), consum și viața cotidiană, explicând modul în care activitățile economice și consumul excesiv contribuie la epuizarea resurselor, poluare, afectarea sănătății și criza climatică, prin exemple din comunitatea proprie;
- să descrie funcționarea economiei liniare (extracție – producție – consum – deșeu) și identifică consecințele risipei și supraconsumului de resurse asupra mediului, comunității și generațiilor viitoare, utilizând situații concrete precum fast fashion, risipă alimentară sau produse de unică folosință;
- să explice principiile de bază ale economiei circulare, recunoscând etapele ciclului de viață al produselor și aplicând conceptele „10 R” (cu accent pe reducere, reutilizare, reparare) în contexte simple din viața de zi cu zi;
- să adopte comportamente de consum responsabil, diferențiind între nevoi și dorințe, luând în considerare impactul (amprenta ecologică) propriilor alegeri și propunând soluții sustenabile pentru reducerea risipei și valorificarea produselor reutilizabile și prietenoase cu mediul;
- să aplice reguli de gestionare responsabilă a deșeurilor, identificând tipurile de deșeuri, codurile de reciclare și importanța colectării separată, precum și rolul inițiativelor locale/naționale de economie circulară.
Strategii didactice recomandate
Predarea disciplinei poate fi orientată de principiile filosofiei de predare „learning by doing” și se recomandă utilizarea următoarelor strategii:
Strategii euristice:
- brainstorming pe teme precum reducerea risipei de resurse sau alternative sustenabile de consum
- studii de caz: analiza unui produs din perspectiva ciclului său de viață (ex.: tricou, sticlă de apă, ambalaj)
- simulări și jocuri de rol pentru gestionarea resurselor sau luarea de decizii responsabile
Strategii algoritmice: - elaborarea de scheme cauză–efect pentru consum excesiv și poluare
- tabele comparative între consum responsabil și risipă de resurse
- trasee vizuale ale ciclului de viață al produselor, evidențiind resursele utilizate și impactul asupra mediului
Strategii integrate:
- proiecte de grup pentru reducerea consumului în școală sau acasă
- activități de tip „provocare”: o săptămână fără plastic, reducerea consumului de energie electrică, monitorizarea consumului de apă potabilă
- crearea de materiale informative (afișe, postere, prezentări multimedia) pentru informarea comunității
- Metode didactice de predare
Se vor folosi metode interactive de predare învățate cum sunt:
– Metoda proiectului – elevii realizează un mini-proiect privind reducerea risipei și consumul responsabil (de exemplu: „O săptămână cu mai puțin plastic”). Activitățile includ: identificarea situațiilor de consum, propunerea de soluții, realizarea unui produs comunicativ (poster, prezentare digitală) și prezentarea acestuia colegilor.
– Studiul de caz – analiza impactului ambalajelor de unică folosință asupra mediului local, cu identificarea alternativelor derivate din cei „10 R”.
– Simulări și jocuri de rol – elevii preiau roluri diferite (consumator, producător, autoritate locală) pentru a evalua deciziile responsabile și consecințele acestora.
– Exerciții practice precum completarea unui „jurnal de consum responsabil”, contorizarea resurselor utilizate și identificarea soluțiilor de reducere a consumului.
Metode de evaluare
În cadrul acestei discipline evaluarea trebuie să fie centrată pe competențe, rezultate ale învățării și progres.
Se recomandă utilizarea unor metode moderne de evaluare cum sunt:
– Evaluarea prin proiect/portofoliu: se evaluează activitatea elevului în cadrul unui proiect
(documentare, identificarea problemelor, propunerea de soluții, prezentarea rezultatului).
Exemple de teme pentru proiecte:
– Atelier de reparare – activitate practică prin care elevii au posibilitatea de a analiza
obiecte/produse uzuale defecte (de exemplu: rechizite, obiecte textile, mici elemente de
mobilier, jucării simple) și de a propune soluții de remediere utilizând materiale și/sau unelte
simple disponibile – „Repar înainte să arunc!”. Activitatea contribuie la dezvoltarea
gândirii critice prin: evaluarea problemei identificate, elaborarea unui plan de reparare,
aplicarea soluției în condiții de siguranță și argumentarea beneficiilor (de exemplu:
prelungirea duratei de viață a produsului, prevenirea și reducerea generării de deșeuri,
economisirea resurselor), în raport cu alternativa înlocuirii produsului (de exemplu:
generarea unor deșeuri suplimentare; creșterea consumului de resurse).
– Stația de reutilizare – un punct/atelier de economie circulară în școală unde elevii, pornind
de la întrebarea „Ce ai arunca și ce ai refolosi?”, pot să transforme diverse materiale
considerate deșeuri (de exemplu, cutii Tetra Pack/pet-uri spălate și uscate) în noi bunuri (de
exemplu: portofele funcționale/huse și ghivece atractive); stația tematică va funcționa ca un
atelier deschis pe durata anului școlar, cu sesiuni periodice, în care elevii vor învață/dobândi
abilitați orientate către responsabilitate şi creativitate; întărirea comportamentului
responsabil se poate face printr-un panou cu titlul „Poveștile 10 R”: fotografii și scurtă
descriere a etapelor/materialelor folosite, iar la sfârșit de an cel mai util/inovativ produs se
premiază și intră în „Galeria de Onoare” a școlii;
–Colectarea separată a deșeurilor (PET, sticlă, hârtie și carton) în cadrul școlii, cu
implicarea directă a elevilor: deșeurile sunt sortate și, cele care nu pot face obiectul altor
„R” sunt predate unui operator de deșeuri municipale autorizat, ca exemplu practic de
economie circulară; activitatea contribuie la formarea unui comportament responsabil față
de mediu și la educația pentru dezvoltare durabilă; cele care pot fi reutilizate cu același scop
sau în mod creativ vor fi valorificate în acest sens, stimulând elevii pentru astfel de
comportamente.
– Autoevaluarea: elevii completează fișe de reflecție privind progresul personal, dificultățile întâlnite și lecțiile învățate.
– Evaluarea în perechi: feedback între colegi privind ideile și soluțiile propuse pentru reducerea consumului și protecția mediului.
– Observarea sistematică: profesorul monitorizează implicarea elevilor în activitățile practice și discuțiile de grup.
Principiile economiei circulare, cei 10 R
Având la bază strategia celor „10 R” (de exemplu, reducerea consumului, reutilizarea produselor, repararea bunurilor), economia circulară reprezintă un model de consum bazat pe un ansamblu de acţiuni orientate către reducerea presiunii asupra mediului prin prelungirea duratei de viață a produselor și promovarea dezvoltării durabile.
Astfel economia circulară implică principii operaționale recunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de „10 R”, ierarhizate după cum urmează:
- Refuzare: a nu consuma produse nesustenabile; evitarea produselor inutile sau poluante.
- Regândire (proiectare durabilă): reevaluarea produselor și a proceselor pentru a găsi soluții mai bune.
- Reducere: diminuarea consumului de resurse primare și a producției de deșeuri.
- Reutilizare: folosirea produselor de mai multe ori în forma lor originală.
- Reparare: întreținerea și repararea produselor pentru a le prelungi durata de viață.
- Recondiționare: restaurarea produselor uzate la o stare funcțională.
- Refabricare: realizarea de noi produse prin utilizarea de componente recuperate de la produsele uzate.
- Revalorificare/Reorientare: utilizarea produselor în scopuri diferite față de cele inițiale.
- Reciclare: transformarea deșeurilor în noi materii prime.
- Recuperare: extragerea energiei din deșeuri care nu mai pot fi reciclate.