„Școală după școală 8-17, cu cadru legal clar”, care să fie finanțat de la bugetul de stat și care să aibă co-finanțare locală, a fost propus în programul de guvernare Luca Niculescu, depus la Parlament aseară. Este forma programului de after-school menit să ajute părinții care lucrează dar și să reducă abandonul școlar. Rând pe rând, în ultimii ani, toate guvernele au promis o generalizare a acestui program. Însă nici măcar o dezbatere publică nu a fost făcută pe acest subiect, propunerile au rămas mereu pe hârtie. În prezent, programul este prevăzut în Legea Educației, dar nu e obligatoriu și funcționează după reguli locale, de multe ori cu în co-plată cu părinții.
- De precizat că pe rând guvernul Ciucă prin ordonanța trenuleț și apoi guvernul Bolojan (prin legea 141/2025), ambele susținătoare ale programului Școală după școală, au amânat până în 2027-2028, prevederea din legea Educației care permite statului să finanțeze acest program
Programul de guvernare Luca Niculescu prevede ca „Școală după școală 8-17″ să aibă un „cadru legal clar” și să fie extins, cu finanțare de bază de la bugetul de stat. De altfel, formularea „asigurarea unui cadru legal clar” este prevăzută și în programul de guvernare Veștea, propun anterior de Luca Niculescu.
Niciun Guvern care a fost în funcție în ultimii 5 ani nici măcar nu a pus în discuție subiectul, nu a făcut nicio dezbatere publică privind necesitatea unui program după școală cu activități educaționale care să ajute părinții care muncesc și nu au unde lăsa copii, în special cei de clase primare.
Nu s-a pus problema organizării la nivel național, cum ar funcționa un sistem generalizat de stat în care elevii să poată petrece câteva ore după școală, supravegheați de profesori, unde să aibă și activități libere, să facă teme și consolidare și să aibă și mâncarea asigurată. În diverse programe s-a menționat despre o recompensare a profesorilor, chiar și o introducere a acestor ore suplimentare ca parte din norma didactică, dar fără niciun rezultat concret.
De ce este necesar programul? Pentru că elevii de clasele primare, de 6-10 ani, termină de obicei școala la ora 12, iar programul părinților în România, la stat sau la privat, se încheie după ora 17-18.
Propunerea din programul Luca Niculescu:
„M2. „Școală după școală 8-17, cu cadru legal clar: Adoptăm un cadru legal clar pentru „Școală după școală”, cu program între orele 8 și 17, pentru reducerea abandonului școlar și în sprijinul mamelor care lucrează. Extindem „Școală după școală” și „A doua șansă”, „, cu finanțare de bază de la bugetul de stat, cofinanțare locală și prioritate pentru zonele prioritare de educație”, prevede propunerea din programul de guvernare.
În prezent programul Școală după școală există doar în unele școli care sunt sprijinite integral sau parțial de primării și de părinți.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 nu prevede un program național de tip „Școală după școală”. Articolul 136 alin. (2) stabilește doar că unitățile administrativ-teritoriale pot finanța din venituri proprii astfel de programe, iar guvernul Bolojan, care are in programul de guvernare acest proiect, a decis să îl amâne până în anul școlar viitor. E a doua amânare, după cea din ordonanța trenuleț a lui Ciucă.
În ultimii 5 ani, programele de guvernare Ciucă, Ciolacu, Bolojan au prevăzut programul Școală după Școală într-o formă sau alta dar au rămas pe hârtie la stadiu de promisiuni.
Fostul ministru al Educației Daniel David a atins subiectul la audierile din iunie 2025 când a primit un nou mandat la Educație, într-un alt guvern. El spunea atunci că ar trebui atrase în programul școală după școală și fonduri private.
Apoi, după demiterea guvernului Bolojan, programele de guvernare Tomac și Veștea, la fel au promis generalizarea acestui program ca sprijin pentru părinți, însă aceste Guverne nici măcar nu au fost instalate la Palatul Victoria. Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte de un vot în Parlament, iar Adrian Veștea nu a întrunit voturile necesare.
Ultimele 6 programe de guvernare conțin o variantă a proiectului Școală după Școală sau Școală de la 8 la 17
Programul de guvernare Ciucă: În 2021, dezvoltarea programului „școala după școală” în școlile de stat nu avea o anumită țintă, dar dădea câteva detalii despre salarizarea profesorilor care ar urma să stea pentru programul prelungit la școală – aceștia ar primi o creștere a salariului de bază cu 25-30%, dacă orele respective depășesc norma didactică. Nimic despre cum s-ar desfășura programul, cine ar plăti activitățile și dacă ar fi generalizat.
Programul de guvernare Ciolacu: Trei ani mai târziu, în 2023, și Marcel Ciolacu promitea în programul său de guvernare PSD-PNL extinderea programului „Școală după școală” la capitolul „Școala în sprijinul elevului și al familiei”.
„Unul dintre obiective se referă la «extinderea programului „Școală după școală”, ce oferă elevilor posibilitatea de a participa la activități educative de aprofundare, remediere și consolidare a competențelor/ activităţi recreative și de timp liber, la decizia școlii, în funcţie de specificul comunităţii, dar și de a servi o masă sănătoasă.»” Nici acest program nu a fost dus la capăt în niciun fel.
Programul de guvernare Bolojan: Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare, inclusiv pilotarea și generalizarea programului Școală de la 8 la 17.
Programul de guvernare Tomac este singurul unde a fost identificată nevoia în special în urban de a ajuta părinții care sunt la muncă iar copiii ar putea beneficia de un program educațional după școală: Documentul propune și extinderea programelor de tip after-school la scară națională: „Școală după școală, 08.00-17.00 cu cadru legal clar. Măsura are un efect direct asupra reducerii abandonului școlar și asupra mamelor active, răspunzând unei cereri cronice din mediul urban”. Însă
Programul de guvernare Veștea: „Dezvoltarea și susținerea programului «Școală după școală», prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare, inclusiv pilotarea şi generalizarea programului Școală de la 8 la 17. Celelalte programe se află deja în derulare și se vor susţine în baza unei analize cost-beneficiu”
Cine și când a inițiat ideea programului Școală de la 8 la 17
Programul “Şcoala de la 8 la 17” este de fapt o propunere inițiată de USR pentru a fi inclusă în legea Educației nr 198/2023, dar a fost respinsă în timpul mandatului fostei ministre a Educației Ligia Deca, în aprilie 2023. Parlamentarii USR acuzau “lipsa de viziune” a modificărilor la legile Educaţiei.
Aceștia spuneau că introducerea unui program şcolar “de la 8 la 17″, timp în care, pe lângă orele prevăzute în programă, copiii ar beneficia de o masă caldă la prânz şi, opţional, ar fi putut să rămână să facă teme, ore remediale, pregătire pentru olimpiade sau să se bucure de activităţi extraşcolare (teatru, sport, vizite la muzee), în mod gratuit, ar reprezenta schimbare radicală şi reală de viziune pentru educaţia copiilor, potrivit unui comunicat de presă.
De asemenea, o analiză Salvați Copiii recentă remarca faptul că extinderea programului „Școală după școală”, printre problemele urgente ale educației, neincluse în raportul QX al ministrului Daniel David.
Ce prevede Legea Educației
Articolul 31 alin (8) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa în programul de tip „Școala după școală“ dedicat învățământului primar.
Articolul 32 alin (2) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului gimnazial.
Articolul 33, alin (18) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa în programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului liceal.
Articolul 74, alin (1) În unitățile de învățământ preuniversitar se poate derula programul „Școala după școală“, care are caracter complementar în raport cu programul școlar și cuprinde activități educative pentru consolidarea, remedierea sau aprofundarea competențelor dobândite de elevi în cadrul programului școlar, precum și alte activități pentru susținerea dreptului la educație, inclusiv de tip recreativ sau de timp liber.
(2) Programul prevăzut la alin. (1) se organizează de către unitatea de învățământ preuniversitar în parteneriat cu autoritățile publice locale, CJRAE/CMBRAE, alte unități de învățământ, biblioteci locale/județene, asociații de părinți, culte religioase recunoscute în România sau cu voluntari sau organizații neguvernamentale cu obiect de activitate în domeniul educației ori conexe, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.
(3) Hotărârea de derulare a programului „Școala după școală“ se adoptă de unitatea de învățământ preuniversitar, prin hotărârea consiliului de administrație, pe baza unei analize de nevoi. Activitățile desfășurate în cadrul acestuia pot fi extinse cu elevii după sau înaintea orelor de curs, dacă unitatea de învățământ dispune de infrastructura și de personalul de specialitate necesare implementării.
(4) Statul finanțează, din bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în limita sumelor alocate cu această destinație, programul „Școala după școală“ pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal. – Prevederea a fost amânată până în anul școlar următor 2027-2028.
(5) Finanțarea programului „Școala după școală“ poate fi făcută inclusiv prin fonduri externe nerambursabile ori din bugetele autorităților administrației publice centrale și locale sau de către universități, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.
(6) Activitățile derulate în cadrul programelor de tip „Școala după școală“ pot fi realizate inclusiv în regim de plata cu ora de personal didactic de predare și, în regim de voluntariat, de către persoane cu pregătire în domeniul pedagogic, în situația în care unitatea de învățământ desfășoară programul în parteneriat cu o organizație neguvernamentală sau cu un cult religios recunoscut în România.