Programul de guvernare propus de Cabinetul Veștea prevede consolidarea statutului profesorilor prin formare profesională continuă, salarii competitive și evaluări bazate pe performanță. Documentul publicat de premierul desemnat Adrian Veștea după ce a fost depus la Parlament, oferă și un exemplu concret de criteriu care ar putea fi luat în calcul: „congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale”.
În capitolul dedicat educației, Guvernul arată că va urmări „consolidarea statutului profesorilor prin susţinerea formării şi dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive şi evaluări bazate pe performanţă”.
Monica Anisie este nominalizată la conducerea Ministerului Educației și Cercetării în cabinetul lui Adrian Veștea.
Documentul precizează că aceste evaluări ar putea include, „spre exemplu”, analiza congruenței dintre notele acordate elevilor în timpul anului școlar și rezultatele obținute de aceștia la examenele naționale.
Programul de guvernare mai prevede actualizarea planurilor-cadru, extinderea școlilor-pilot, dezvoltarea învățământului dual, introducerea catalogului electronic și extinderea programului de masă caldă în școli.
În același document, Executivul afirmă că până în 2030 urmărește atingerea țintei de 15% pentru educație din bugetul general al statului, la fel cum au spus și ultimele trei guverne. Programul de Guvernare este pentru perioada 2026-2028, deci nu e clar ce caută 2030 în acest document.
Programul de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat Adrian Veștea preia aproape integral formulările din capitolul Educație și Cercetare al programului de guvernare Ilie Bolojan. Diferența importantă este că în programul Veștea nu mai apare, în capitolul Educație, secțiunea de „măsuri de eficientizare economico-financiară” care prevedea explicit creșterea normei didactice și redimensionarea burselor, aplicate din 2025.
Astfel, propunerile privind evaluarea profesorilor în funcție de performanță, inclusiv prin raportare la diferența dintre notele elevilor în școală și rezultatele de la examenele naționale, extinderea școlilor-pilot, manuale completate cu platforme de e-learning, educație timpurie, masă caldă, catalog electronic, reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educației și finanțare de 1% din PIB pentru cercetare până în 2030 se regăsesc în ambele documente, în formulări identice sau aproape identice.
În programul Veștea, capitolul Educație prevede că statutul profesorilor va fi consolidat prin „susținerea formării și dezvoltării profesionale”, „intrarea în sistem pe bază de merit”, „salarii competitive” și „evaluări bazate pe performanță”, cu exemplul concret al „congruenței dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale”. Aceeași formulare apare și în programul anterior al Guvernului Bolojan.
La fel, ținta de 15% pentru educație, reformele curriculare bazate pe cele opt competențe-cheie, standardele de evaluare, dezvoltarea laboratoarelor pentru educația prin descoperire și campusurile duale sunt preluate din programul anterior.
Și zona universitară și de cercetare este aproape identică: diferențierea universităților prin misiuni – educație, educație și cercetare, educație și cercetare avansată – a fost deja făcută sub ministrul Daniel David, însă apare din nou aici. Mai apare încurajarea concentrărilor academice, reorganizarea sistemului național de cercetare – aflată în plină derulare.
În schimb, programul Veștea păstrează formulările generale despre disciplină bugetară, eficiență, criterii de performanță și continuarea reformelor începute. În preambul, documentul afirmă că „nu reconstruim de la zero, ci consolidăm fundamentele deja așezate”, ceea ce arată continuitatea politică și programatică față de documentul anterior.
