Bugetul Ministerului Educației ar urma să scadă cu 542 de milioane de lei, deși instituția a cerut o suplimentare de 668 milioane de lei, potrivit propunerilor făcute de Ministerul Finanțelor, citate în exclusivitate de Economedia.ro. Aceeași sursă indică o suplimentare a bugetului Cercetării și Digitalizării, dar mai mică decât a solicitat instituția.
În cazul Ministerului Educației, datele publicate de sursa citată indică faptul că acesta a solicitat, la rectificarea bugetară, un plus de 668.053.000 lei. Propunerea Ministerului este de scădere cu 542.964.000 lei. Execuția bugetară la 6 luni este, în cazul ME, de 51%, unul dintre cel mai ridicate procente în rândul instituțiilor statului.
- La Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), solicitarea a fost de suplimentare a bugetului cu 497.636.000 lei, însă propunerea de rectificare prevede o suplimentare cu mai puțin de jumătate din sumă: 203.520.000 lei. Execuția la 6 luni este, în acest caz, de 40%.
Detalii privind propunerile de rectificare bugetară, pe Economedia.ro
Pe 29 iulie, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declara la Antena 3 că e “convins că va fi rectificare pozitivă și nu va fi tăiere de 10%”, deoarece “la educație nu ai unde să tai”.
Din interviul acordat atunci Antena 3:
Moderator: Apropo de asta, 10% trebuie să tăiați și dumneavoastră din buget? Nu vi s-a cerut de la Ministerul de Finanțe?
Sorin Cîmpeanu: Nu, nu. Ministerul Educației are o execuție bugetară de 100% de primele șase luni. Ministerul Educației a prezentat Ministerului de Finanțe, argumentat, solicitări pentru rectificare pozitivă și sunt convins că va fi rectificare pozitivă și nu va fi tăiere de 10%. La Educație nu ai de unde să tai.
Moderator: Dar ai de unde să pui, de exemplu la salariile profesorilor, credeți că lucrul acestea se poate întâmpla?
Sorin Cîmpeanu: Este pentru prima oară când o lege sectorială are un amendament care se referă la salarizare, este vorba despre salarizarea profesorului debutant, care trebuie să fie făcută la nivelul salariului mediu pe economie națională. Dacă nu înțelegem acest lucru, toate celelalte măsuri sunt degeaba, pentru că Educația fără profesor este imposibil de realizat. Atunci când salariul cadrului didactic debutant va fi la nivelul salariului mediu pe economie națională, raportat la anul fiscal precedent încheiat, toate celelalte salarii din Educație vor trebui să crească. Acest lucru urmează să se întâmple din septembrie 2023.
Moderator: Adică abia peste un an.
Sorin Cîmpeanu: Nu, anul viitor, nu peste un an.
Moderator: Exact, de acum într-un an.
Sorin Cîmpeanu: Dacă legea va fi adoptată în această formă, iar eu voi face tot ce pot și cei care susțin educația sunt convins că vor face tot ce pot să fie adoptată în această formă, cel puțin în punctele esențiale precum salarizarea, impactul creșterilor salariale la nivelul impactului întregii legii este de 25%, doar 25%. Trebuie să intre în vigoare încă de anul viitor, dacă intră din septembrie înseamnă că din 25% avem doar patru luni din cele 12 luni, deci este un impact bugetar gradual pentru unele măsuri. Este un impact bugetar care intră de la 1 ianuarie, cum ar fi bursele elevilor.
Bursele elevilor, care în anul 2020 au fost 270 de milioane de lei, în 2021 au fost 540 dublu plus 115 milioane la rectificare, anul acestea sunt 1,32 miliarde, iar conform acestei legi sunt 2,7 miliarde. (…) Este o creștere de 10 ori față de 2020 a burselor elevilor, este un impact bugetar ce intră din prima. Dacă nu găsim nici acum resursele necesare pentru a finanța Educația, înseamnă că tot ceea ce declarăm noi public, noi toți, vizavi de importanța Educației, este o simplă butaforie”.
Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.