România apare în Raportul UNESCO privind implicarea tinerilor în deciziile publice ca stat care a consultat elevii și studenții în procesul de elaborare a legilor educației din 2023, însă fără a institui o obligație legală clară de participare a acestora la luarea deciziilor, potrivit documentului lansat pe 23 ianuarie 2026, de Ziua Internațională a Educației.
- Raportul UNESCO este bazat pe chestionare aplicate guvernelor și organizațiilor de tineri din 93 de țări și menționează România de șase ori ca exemplu de consultare a organizațiilor reprezentative ale elevilor și studenților, mai ales în contextul adoptării legilor învățământului preuniversitar („general”) și învățământului superior.
Potrivit documentului, legea învățământului superior din 2023 prevede consultarea federațiilor naționale de studenți constituite legal, iar consiliile naționale ale elevilor și studenților au fost consultate și în procesul de elaborare a legii învățământului preuniversitar. În raport scrie că proiectul final al legilor a inclus propuneri privind participarea organizațiilor reprezentative ale elevilor, profesorilor și părinților la elaborarea și implementarea politicilor educaționale, precum și prezența acestora, cu statut de observatori, în structuri precum consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare.
De asemenea, organizațiile de elevi sunt date drept exemplu când vine vorba de propunerea ca elevii să își poată alege materii la alegere din oferta de ore pe care o pot propune școlile.
În același timp, UNESCO subliniază că România nu are o prevedere legală explicită care să oblige autoritățile să consulte organizațiile studențești, aspect semnalat în mod repetat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Organizația indică drept principale dificultăți „reticența anumitor părți interesate de a accepta noile propuneri”, lipsa de transparență și deschidere la dialog din partea organismelor guvernamentale, precum și resursele limitate ale organizațiilor de tineret.
Raportul notează că, în lipsa unor „mecanisme formale”, organizațiile studențești din România recurg la declarații publice și proteste atunci când nu sunt consultate în mod potrivit în procesul decizional.
La nivel internațional, UNESCO arată că doar unul din trei guverne are mecanisme formale de implicare a tinerilor în deciziile privind educația, în timp ce consultările informale sunt mult mai răspândite. Conform aceluiași document, mecanismele obligatorii sunt întâlnite mai ales în state precum Regatul Unit sau țările nordice, care apar de mai multe ori în raport ca exemple de bune practici.
DOCUMENT DESCARCĂ Raportul ”Youth Report 2026: Lead with youth”:
Foto: © Dimitar Gorgev | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.