„Vreau la acest început de an – este prima oară când fac acest lucru de când am această onoare – să-mi cer scuze cadrelor didactice din universitate pentru faptul că anul acesta vom începe cu mai multe constrângeri”. Așa a spus rectorul Politehnicii București, Mihnea Costoiu, în discursul rostit luni, 28 septembrie, la deschiderea anului universitar 2026-2027. Tăierile bugetare în domeniul Educației, introduse anul trecut de guvernul Bolojan, când PSD era încă parte din guvern, au fost atacate sistematic de rectorul Costoiu în discursul de acum.
Dacă, la începutul anului universitar anterior, el nu a ridicat deloc problema tăierilor din învățământ, iar în prima parte a acestui an a adoptat un ton reținut în apelurile sale de creștere a finanțării, Costoiu abordează acum un ton dur, afirmând că „de 2 ani școala este umilită”. El declară că „este cel mai greu an al universității din ultimii 15 ani”, dar menționează că Politehnica dispune de resurse și că „nu cerem bani”.
- Mihnea Costoiu, rector al Universității Naționale de Știință și Tehnologie (UNFST) Politehnica București, este și vicepreședinte PSD pentru Educație. Intervenția sa pe tema finanțării învățământului se face auzită în plină criză de formare a guvernului: un nou guvern PNL-USR-UDMR propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan (PNL) trece în prezent de procedurile parlamentare de învestire, în condițiile în care PSD declară că se opune unui guvern fără PSD.
În discursul său, Mihnea Costoiu critică inclusiv investițiile în Apărare, în condițiile în care programul de înzestrare a armatei SAFE a fost temă majoră de dispută între PSD și guvernul Bolojan.
După ce a rostit discursul introductiv adresat comunității academice din Politehnica, rectorul Costoiu a schimbat direcția și a menționat că are de transmis „un alt tip de mesaj, adresat deopotrivă decidenților și societății în ansamblu”.
El a spus că „trăim o perioadă foarte grea în educație. Sunt ani buni în care bugetul educației nu a fost unul prea generos, dar de 2 ani școala este pusă la zid, școala este umilită.”
În acest context, rectorul a declarat că acesta este „cel mai greu an al universității din ultimii 15 ani, deși am făcut eforturi și am luat decizii înțelepte, am spus noi, și pentru anii grei”. El a susținut că Politehnica este nevoită anul acesta „să adopte noi măsuri în contextul bugetar”. Dar nu a precizat ce fel de măsuri anume, spunând în schimb că, totuși, „universitatea dispune de resurse. Nu cerem bani”.
Și, a revenit el, este „prima dată în ultimii 15 ani când suntem nevoiți să facem asta, la cea mai mare universitate din România”. Mihnea Costoiu nu a descris ce măsuri anume ia Politehnica în urma aplicării măsurilor de austeritate.
Și a continuat:
- „Școala românească este împinsă spre ruină prin nepăsare, improvizație și decizii luate de oameni care nu înțeleg nici realitatea din clase, nici viitorul acestei țări. Cum putem vorbi de performanță când școlile se confruntă cu lipsuri elementare? Profesorii sunt epuizați și prost plătiți, iar elevii sunt obligați să învețe uneori în condiții care umilesc orice pretenție de modernitate. Guvernul României a decis ca deficitul bugetar să fie salvat de educație. Așa-zisa reformă a constat în reducerea a 30.000 de locuri de muncă în întregul sistem bugetar, iar 15.000 dintre acestea sunt din educație.”
Iar în discursul lui Mihnea Costoiu singurul contraexemplu de domeniu în care guvernul a investit, pus în opoziție cu tăierile din Educație, a fost cel al înzestrării Armatei, temă centrală a disputelor PSD-guvernul Bolojan în ultimele luni:
- „Mai mult decât atât, în timp ce educația este tratată ca o cheltuială incomodă, statul găsește resurse importante pentru apărare și pentru achiziția unor echipamente moderne. Siguranța națională este esențială, fără doar și poate. Dar trebuie să înțelegem un adevăr simplu: nici cele mai sofisticate sisteme, nici cele mai scumpe tehnologii nu valorează nimic fără oameni pregătiți să le utilizeze.”
În concluziile sale pe tema tăierilor din Educație, Mihnea Costoiu a arătat că pledează pentru creșterea finanțării acestui domeniu în condițiile în care „se pregătește bugetul anului viitor”. Pregătirea bugetului este sarcina guvernului, guvern care, până la desemnarea unuia nou, nu funcționează decât cu atribuții foarte limitate.
- Mihnea Costoiu: „Educația nu este o cheltuială, este fundația unei societăți. Iar dacă fundația este putredă, întreaga construcție se prăbușește: economia, sănătate, administrația, însăși democrația și încrederea dintre oameni. Scuzați-mă pentru acest mesaj mai apăsat și un pic mai lung, dar cred extrem de important, mai ales în contextul în care se pregătește bugetul anului viitor.”
Amintim că rectorul Politehnicii – care este și secretar general al Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – a participat, potrivit relatărilor Edupedu.ro de acum un an, la elaborarea programului de guvernare al guvernului Bologan, pe partea de educație.
El a avut în trecut intervenții pentru creșterea finanțării Educației, dar pe un ton mult mai blând ca acum:
- La începutul anului, când se căuta un nou ministru pentru Educație, Costoiu cerea o „aliniere a efortului statului cu dinamica investițiilor private” și „să susținem domeniile de interes”. Apoi, în martie a.c., el transmitea un mesaj similar celui de acum cu privire la nevoia unui sprijin mai puternic pentru școli, dar fără critici directe: „știu că este o situație complicată, suntem într-o perioadă de criză și așa mai departe”, spunea el atunci.
- Edupedu.ro nu a identificat mesaje clare pe tema tăierilor din Educație în discursul de la deschiderea anului universitar trecut, 2025-2026, când PSD se afla la guvernare. Înregistrările acelui discurs, pe YouTube sau Facebook, au fost șterse. Nici la deschiderea anului 2025-2026 la centrul universitar din Pitești al Politehnicii nu am identificat un mesaj clar pe această temă.
Discursul lui Mihnea Costoiu pe tema finanțării educației, în cadrul discursului extins rostit la deschiderea anului universitar 2026-2027 la Politehnica București, pe larg:
„(…) Dragi studenți, dragi părinți, dragi colegi, profit de acest nou început de an pentru un alt tip de mesaj, adresat deopotrivă decidenților și societății în ansamblu. Trăim o perioadă foarte grea în educație. Sunt ani buni în care bugetul educației nu a fost unul prea generos, dar de 2 ani școala este pusă la zid, școala este umilită.
Vreau la acest început de an – este prima oară când fac acest lucru de când am această onoare – să-mi cer scuze cadrelor didactice din universitate pentru faptul că anul acesta vom începe cu mai multe constrângeri. Cel mai greu an al universității din ultimii 15 ani, deși am făcut eforturi și am luat decizii înțelepte, am spus noi, și pentru anii grei. Din nefericire, anul acesta universitatea este nevoită să adopte noi măsuri în contextul bugetar. Și asta, deși universitatea dispune de resurse. Nu cerem bani. Prima dată în ultimii 15 ani când suntem nevoiți să facem asta, la cea mai mare universitate din România. Doamnelor și domnilor, așa cum spuneam, de 2 ani, școala a fost împinsă pe scări ca și ruda săracă.
Este timpul să spună în lucrul lor pe nume încă o dată și încă o dată, școala românească este împinsă spre ruină prin nepăsare, improvizație și decizii luate de oameni care nu înțeleg nici realitatea din clase, nici viitorul acestei țări. Cum putem vorbi de performanță când școlile se confruntă cu lipsuri elementare? Profesorii sunt epuizați și prost plătiți, iar elevii sunt obligați să învețe uneori în condiții care umilesc orice pretenție de modernitate. Guvernul României a decis ca deficitul bugetar să fie salvat de educație. Așa-zisa reformă a constat în reducerea a 30.000 de locuri de muncă în întregul sistem bugetar, iar 15.000 dintre acestea sunt din educație.
Mai mult decât atât, în timp ce educația este tratată ca o cheltuială incomodă, statul găsește resurse importante pentru apărare și pentru achiziția unor echipamente moderne. Siguranța națională este esențială, fără doar și poate. Dar trebuie să înțelegem un adevăr simplu: nici cele mai sofisticate sisteme, nici cele mai scumpe tehnologii nu valorează nimic fără oameni pregătiți să le utilizeze. Putem cumpăra avioane, sisteme informatice, echipamente militare de ultimă generație și infrastructură digitală. Putem cheltui miliarde pe tehnologie, dar dacă nu investim în formarea resursei umane, toate acestea riscă să devină simple obiecte scumpe, folosite ineficient sau chiar abandonate. Tehnologia fără specialiști este doar un decor. Echipamentul fără instruire este risipă, iar investiția fără oameni capabili să o valorifice este o demonstrație de prost management. Este absurd să finanțăm mare obiecte, masive, și să fi sub-finanțăm oamenii care trebuie să le folosească. Nu poți construi o apărare moderne ignorând în școala. Nu poți avea securitate cibernetică fără informaticieni bine pregătiți. Nu poți folosi sisteme complexe fără ingineri, tehnicieni, cercetători, oameni din instruiți. Nu poți vorbi de modernizare atunci când lași formarea profesională în urmă.
De prea multe ori, autoritățile confundă modernizarea cu achiziția. Cumpără tehnologie, inaugurează proiecte și prezintă cifre impresionante, dar uită, repet, obsesiv, elementul decisiv: omul. Un echipament performant nu înlocuiește competența. Un calculator nu înlocuiește profesorul. O platformă digitală nu produce educație de una singură. O armă modernă nu garantează siguranța fără personalul bine instruit, pregătit. Această abordare nu este doar superficială, ci și periculoasă.
Doamnelor și domnilor, repet și insist: fără investiții constante în educație și formarea specialiștilor, vom ajunge să importăm competență, să depindem de experți din exterior și să plătim de mai multe ori pentru aceeași lipsă de viziune. Vom cumpăra tehnologie pe bani publici, dar nu vom avea oameni suficient de bine pregătiți pentru a o întreține, adapta și utiliza. Adevărata forța unei țări nu stă doar în armele pe care le cumpără, în clădirile pe care le ridică sau în tehnologia pe care o afișează.
Adevărata forță stă în oamenii care știu să gândească, să creeze, să repare, să protejeze și să inoveze. De aceea, toate aceste investiții în apărare, în tehnologie, infrastructură modernă trebuie obligatoriu însoțite de finanțarea educației și formării profesionale. O țară care cumpără tehnologie, dar nu-și formează oamenii, nu se modernizează, doar își ascunde incompetența în spatele unor echipamente scumpe. O țară în război – am mai spus asta – la granița noastră a decis anul acesta să crească salariile profesorilor universitari și bursele studenților. Noi am decis să le tăiem. Dar este în război și a înțeles, poate prea târziu, dar a înțeles cât de importanți sunt oamenii. Nu avem nevoie doar de echipamente moderne, ci de oameni. Nu avem nevoie doar de bugete pentru toate cele enumerate, ci și de școli care să formeze specialiștii apărării de mâine. Și cine – mi-a asum ceea ce spun – refuză să finanțeze educația, nu a apără viitorul țării, ci îl abandonează.
Distinși decidenți, educația nu este o cheltuială, este fundația unei societăți. Iar dacă fundația este putredă, întreaga construcție se prăbușește: economia, sănătate, administrația, însăși democrația și încrederea dintre oameni. Scuzați-mă pentru acest mesaj mai apăsat și un pic mai lung, dar cred extrem de important, mai ales în contextul în care se pregătește bugetul anului viitor. (…)”
Discursul integral poate fi urmărit aici:
