Activitățile de recuperare a materiei pierdute în pandemie pot presupune prelungirea timpului de predare alocat zilnic pentru elevii, clasele și școlile afectate. Studiile internaționale recente arată că această prelungire tinde să fie benefică pentru copii, dar nu este automat o măsură adecvată pentru profesori, iar impactul asupra acestora ar trebui analizat înainte să fie luate decizii, arată doi experți britanici în psihologia educației, într-o analiză realizată pentru The Conversation.
- Programele remediale, până acum mai degrabă limitate la nivelul sistemului educațional din România, sunt considerate o prioritate pentru limitarea impactului negativ al crizei Covid-19 în educație. Așa au fost declarate inclusiv de către reprezentanții Băncii Mondiale (cel mai recent într-un interviu pentru Edupedu.ro). Necesitatea este cu atât mai mare cu cât, în România, potrivit unor evaluări ale aceleiași instituții, elevii români au pierdut 110 zile din anul școlar trecut, adică jumătate. Or, participarea la acțiunile coordonate de autoritățile centrale – vezi “Școală după școală” – a fost foarte limitată, lucru pe care diverse organizații au încercat să îl compenseze prin propriile acțiuni (vezi cel mai recent exemplu).
În articolul publicat în The Conversation, Lisa Kim și Kathryn Asbury, experte în psihologia educației la Universitatea din York, discută impactul pe care l-ar putea avea prelungirea programului de învățare pentru elevi, așa încât aceștia să recupereze pierderile educaționale suferite în pandemie.
Ele fac trimitere la datele internaționale, care arată că, în timp ce unele țări care au încurajat învățarea față în față în aproape orice condiții, au fost pierdute doar 20 de zile în primul an pandemic (cazul Danemarcei), în altele acesta a fost de aproape un an școlar întreg (Costa Rica – 180 de zile, Columbia – 150 de zile, considerabil mai mult decât în România).
Autoarele semnalează o selecție de principii care ar trebui urmate în desfășurarea de programe remediale, selecție elaborată de o rețea sub coordonare ONU. Aceasta recomandă prelungirea programului de predare ca măsură adecvată în situațiile în care elevii au pierdut până la un an de zile de școală.
- Potrivit sursei citate, alte studii desfășurate în ultimul deceniu (unul din SUA și Canada, unul în Chile) sprijină că un program mai lung de studiu poate ajuta copiii, academic și socio-economic, pe termen scurt și lung. Pe de altă parte, este semnalat un alt studiu, acoperind America Latină, potrivit căruia există modalități mai eficiente din punct de vedere al costurilor, comparativ cu prelungirea programului de învățare, pentru a atinge rezultate similare.
Autoarele analizei citate arată că, pe de altă parte, un program mai lung de lucru ar avea un impact mult mai dur asupra profesorilor, orele suplimentare de predare însemnând timp în plus și pentru planificarea lecțiilor, evaluări, raportări și alte activități.
Iar aceasta se suprapune cu efectele evoluției pandemice asupra muncii profesorilor, care, în ultimul an și jumătate, au fost nevoiți să treacă din offline în online și înapoi în offline, să experimenteze cu școala hibrid, să învețe folosirea tehnologiilor, toate însemnând la rândul lor o muncă suplimentară foarte intensă, cu impact asupra sănătății mintale și bunăstării.
De aceea, argumentează analiza The Conversation, atunci când se au în vedere măsuri precum extinderea programului de învățare, pentru ca elevii să recupereze pierderile educaționale, trebuie avute în vedere și situația în care se află, în mod real, profesorii, să se afle nevoile și perspectivele lor, la nivelul comunității, deoarece “elevii nu vor beneficia de pe urma învățării oferite de profesori stresați și epuizați”.
Foto: © Ammentorp | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.