Un program mai lung de școală ajută elevii, dar poate suprasolicita profesorii / Deciziile trebuie să țină cont de părerea profesorilor – experte britanice, despre recuperarea pierderilor educaționale din pandemie

8.701 de vizualizări
Foto: © Ammentorp | Dreamstime.com
Activitățile de recuperare a materiei pierdute în pandemie pot presupune prelungirea timpului de predare alocat zilnic pentru elevii, clasele și școlile afectate. Studiile internaționale recente arată că această prelungire tinde să fie benefică pentru copii, dar nu este automat o măsură adecvată pentru profesori, iar impactul asupra acestora ar trebui analizat înainte să fie luate decizii, arată doi experți britanici în psihologia educației, într-o analiză realizată pentru The Conversation.
  • Programele remediale, până acum mai degrabă limitate la nivelul sistemului educațional din România, sunt considerate o prioritate pentru limitarea impactului negativ al crizei Covid-19 în educație. Așa au fost declarate inclusiv de către reprezentanții Băncii Mondiale (cel mai recent într-un interviu pentru Edupedu.ro). Necesitatea este cu atât mai mare cu cât, în România, potrivit unor evaluări ale aceleiași instituții, elevii români au pierdut 110 zile din anul școlar trecut, adică jumătate. Or, participarea la acțiunile coordonate de autoritățile centrale – vezi “Școală după școală” – a fost foarte limitată, lucru pe care diverse organizații au încercat să îl compenseze prin propriile acțiuni (vezi cel mai recent exemplu).

În articolul publicat în The Conversation, Lisa Kim și Kathryn Asbury, experte în psihologia educației la Universitatea din York, discută impactul pe care l-ar putea avea prelungirea programului de învățare pentru elevi, așa încât aceștia să recupereze pierderile educaționale suferite în pandemie.

Ele fac trimitere la datele internaționale, care arată că, în timp ce unele țări care au încurajat învățarea față în față în aproape orice condiții, au fost pierdute doar 20 de zile în primul an pandemic (cazul Danemarcei), în altele acesta a fost de aproape un an școlar întreg (Costa Rica – 180 de zile, Columbia – 150 de zile, considerabil mai mult decât în România).

Autoarele semnalează o selecție de principii care ar trebui urmate în desfășurarea de programe remediale, selecție elaborată de o rețea sub coordonare ONU. Aceasta recomandă prelungirea programului de predare ca măsură adecvată în situațiile în care elevii au pierdut până la un an de zile de școală.

  • Potrivit sursei citate, alte studii desfășurate în ultimul deceniu (unul din SUA și Canada, unul în Chile) sprijină că un program mai lung de studiu poate ajuta copiii, academic și socio-economic, pe termen scurt și lung. Pe de altă parte, este semnalat un alt studiu, acoperind America Latină, potrivit căruia există modalități mai eficiente din punct de vedere al costurilor, comparativ cu prelungirea programului de învățare, pentru a atinge rezultate similare.

Autoarele analizei citate arată că, pe de altă parte, un program mai lung de lucru ar avea un impact mult mai dur asupra profesorilor, orele suplimentare de predare însemnând timp în plus și pentru planificarea lecțiilor, evaluări, raportări și alte activități.

Iar aceasta se suprapune cu efectele evoluției pandemice asupra muncii profesorilor, care, în ultimul an și jumătate, au fost nevoiți să treacă din offline în online și înapoi în offline, să experimenteze cu școala hibrid, să învețe folosirea tehnologiilor, toate însemnând la rândul lor o muncă suplimentară foarte intensă, cu impact asupra sănătății mintale și bunăstării.

De aceea, argumentează analiza The Conversation, atunci când se au în vedere măsuri precum extinderea programului de învățare, pentru ca elevii să recupereze pierderile educaționale, trebuie avute în vedere și situația în care se află, în mod real, profesorii, să se afle nevoile și perspectivele lor, la nivelul comunității, deoarece “elevii nu vor beneficia de pe urma învățării oferite de profesori stresați și epuizați”.

Foto: © Ammentorp | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


8 comentarii
  1. Da, muncesc stând la cafele si tigari… Nu este chiar atat de dramatică viata unui profesor. Din nou imi susțin părerea legată de faptul că ar trebui sa li se scadă cel puțin 30 la sută din salarii.

  2. Eu cred, ca e tocmai invers. Elevii au deja un program foarte încărcat pt.varsta lor, dacă mai stau 8 ore la școală și mai trebuie sa învețe încă 4 ore. Chiar nu gândiți deloc. Pe de alta parte, profesorul care este adult are program de 4 ore, maxim 6.

  3. Treziti va profesorii in tara noastra ,,muncesc ” in medie 3 ore pe zi,,16-18 ore saptamanal,ar elevii cate 6-7-8-9-10 ore pe zi-40-45-50 ore saptamanal.Daca ne rapirtam la analfabetismul functional al elevilor,profesorii nu ne conving ca se pregatesc pentru scoala acasa.

    1. Profesorii muncesc, nu “muncesc”, mai mult de 16/18 ore pe săptămână. Și elevii nu au 8, 9, 10 ore pe zi.
      Când eram elevă și eu consideram că profesorii mei nu prea fac nimic, doar mă presează și mă stresează pe mine. Între timp am devenit profesor. Și, mai ales, m-am maturizat și am înțeles că e de bun simț să nu dau sentințe cu privire la lucruri la care nu mă pricep.
      Prin urmare, faptul că ați fost elevă nu vă transformă în specialist în educație. Profesorii lucrează cu copii, nu fabrică șuruburi. Până și șurubul iese bine dacă ai material bun. În cazul copiilor e mult mai complicat (nu mă refer doar la coeficientul de inteligență), vă dați seama, nu?

  4. Iată că, în lumea civilizata, se tine cont și de starea resursei umane în învățământ – profesori. La noi toate sarcinile suplimentare întra în cele 40 de ore de munca săptămânale.

  5. Super… in legea invatamantului parca apar niste limite cu numarul MAXIM de ore saptamanal.
    Si stiu ca se ajunge la maxim cu orele existente.
    La liceu spre exemplu 30 e limita de sus si cam acesta e numarul orelor din orar. Adica 6 ore/zi. Sa mai adaugam ?
    Copiii mai au nevoie sa manace, sa-si faca temele, sa se odihneasca! Navetistii mai au de mers si spre casa (unii nu au CU CE mai tarziu)

  6. Daca chiar considerați ca Educatia este prioritara, dati profesorilor salariile de 16000 lei ale medicilor,date dec atunci de cand ati considerat ca Sanatatea este prioritara. Punct.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like