Portofoliul educațional va fi un insectar de note sau creează legea învățământului un ecosistem coerent și integrat – Daniela Vasile

6.274 de vizualizări
Foto: © Millafedotova | Dreamstime.com
În ultimii ani am observat cu toții atomizarea sistemelor educaționale din toata lumea – lipsa de viziune pe termen lung și inițiative disparate și disperate, menite să upgradeze experiențele școlare la profilul noilor generații, au condus către insule de excelență, dar fără a avea o viziune de ansamblu. Millennials? Generația Z? Stați că vor veni la școală și cei din generația Alfa!

Ne uităm cu speranță la proiectul Legii Educației, care poate aduce schimbarea de paradigmă pe care o așteptăm și pe care copiii noștri o merită.

Elementul central al legii este, din punctul meu de vedere, capitolul VIII – Curriculumul. Profilul absolventului. Portofoliul personal educațional. Acesta ar trebui să reprezinte catalizatorul, nucleul pe care sa bazăm construcția celorlalte sisteme (curricula, pedagogia, evaluarea, pregătirea profesorilor etc) .

Mai jos prezint o tentativă de aliniere a acestor trei componente din Capitolul VIII, în vederea creării unui ecosistem coerent și integrat. Gândirea mea este influențată atât de experiența mea internațională (de formator, inspector și profesor), cât și de ultimii doi ani petrecuți în România.

Deci, să pornim în mod logic, de la începutul Capitolului VIII – Învățământul are ca finalitate principală formarea competențelor necesare pentru șase arii definite în proiectul de lege (Art. 60); există 8 domenii de competențe-cheie, definite în Art. 67. Într-un document adițional ar fi utilă pentru profesori o detaliere a acestor domenii de competențe-cheie, eventual cu o hartă conținând descriptori ce progresează de la novice la expert. Aceste document ar deveni un instrument util de evaluare formativă, care ar ghida elevul și profesorul la a avansa pe aceasta axă.

Haideți sa ne întoarcem la relația curriculum – profilul absolventului. Dacă învățământul are ca finalitate principală formarea competențelor și aceste competențe sunt clar definite, atunci profilul absolventului ar trebui definit în funcție de aceste competențe. 

Curriculumul la decizia școlii este un element progresiv al învățământului românesc, permițând personalizarea în funcție de profilul elevilor fiecărei școli. În acest caz, o idee poate fi de a avea un set competențe definite la nivel național și una-doua competențe lăsate la alegerea școlii, și care vor fi stabilite împreună cu elevii și familiile. Aceste competențe pot fi extrase tocmai din curriculum-ul la alegerea școlii.

Competențele se dezvoltă progresiv, elevul variind de la stadiul de novice la cel de expert, prin urmare, profilul absolventului ar putea deveni, de fapt, profilul elevului – în acest fel îl transformăm într-un instrument de evaluare formativă și putem implica elevul în auto-evaluare. 

Portofoliul ar deveni locul în care elevul se autoevaluează în raport cu sistemul de competențe. Este o decizie fundamentală care trebuie luată, la nivel național, despre rolul portofoliului: îl vrem ca un catalog clasic, doar cu mai multe detalii, unde avem evaluări ale obiectivelor de învățare care sunt specifice materiilor sau va fi el un portret al elevului, unul de care elevul este responsabil și de care este mândru, unde va arăta sieși și lumii la ce excelează și ce fel de persoană este? Va fi portofoliul un loc unde profesorii stochează datele elevului sau va fi el un loc unde este celebrat elevul? Va fi organizat pe materii sau va fi organizat pe competențele transferabile, definite de profilul absolventului?

Poate răspunsul la aceste întrebări ar fi mai clar dacă ne gândim la finalitatea portofoliului – în contextul în care există examen de bacalaureat și există examene de admitere la facultate, ce vrem noi să vedem, pe lângă informații despre progresul academic (care vor fi oricum culese prin aceste examene)? Eu (ca angajator sau ca profesor la universitate) aș vrea să văd ce fel de persoană este elevul, atribute și atitudini care nu pot fi măsurate în teste standardizate: aș vrea să văd de ce este el mândru, care este povestea lui, ce vrea sa îmi spună despre el. Aș vrea să văd ce a făcut în afara școlii sau în activități co-curriculare; aș vrea sa văd dacă este rezilient, ce a făcut când nu i-a ieșit ceva, cum lucrează într-un grup, ce fel de abilități de lider are, cum rezolvă un conflict.

Nu aș vrea să văd cât a luat într-un test la matematică sau ce notă are la purtare – aceste date există și le pot accesa, dacă îmi sunt utile. Cu siguranță că unii elevi, chiar dacă nu au note mari, sunt excepționali în alte domenii și pot fi cetățeni de succes, care vor “participa la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile” (aceasta fiind una din zonele de competență menționate în proiectul legii). 

“Nu tot ce poate fi măsurat contează și nu tot ce contează poate fi măsurat”, spunea Einstein. Capcana în care au căzut multe sisteme de educație din lume a fost aceea de a aduce în centrul politicilor lor ceea ce poate fi măsurat, în detrimentul a ceea ce contează cu adevărat, dar este greu de măsurat. 

Este o schimbare de paradigmă, care poate cu adevărat aduce un ecosistem coerent și integrat, centrat pe elev. Privit în acest fel, trio-ul curriculum-profil-portofoliu va genera nu doar o schimbare de formă, așa cum au preconizat voci importante din peisajul educațional românesc, ci una de fond. Nu este o schimbare ușoară, dar dacă nu acum, atunci când?

_______________

Foto: Daniela Vasile
Despre autor:

Dr. Daniela Vasile a absolvit Universitatea București, Facultatea de Matematică și Informatică și Universitatea Lomonosov (studii masterale și doctorale). A predat la Universitățile București și Osijek și a condus Catedrele de Matematici la scoli internaționale de top din Varșovia, Moscova și Hong Kong. Este președinte de comisii de acreditare și asigurare a calității pentru școli internaționale (Council of International Schools) și consultant al Universității Hong Kong, Departamentul de Educație (formare profesori și evaluare a programului de master în educație internațională). Din 2020 este Director of Learning la Avenor College, în București.

Foto: © Millafedotova | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


6 comentarii
  1. Bla-bla-bla … m-a lovit aia cu ,,celebrarea” elevului! Păi, când e ziua lui de nastere îi cântăm ,,La mulți ani” si bifăm in catalog.😆
    Discuții filozofice care imi aduc aminte de situația istorica in care islamul se extindea in fostele provincii bizantine creștine, dar la Constantinopol clericii dezbăteau câți îngeri încap pe vârful unui ac. Deci, ne pierdem in concepte si nu mai înțelegem realitatea. Inlocuim termeni ,,uzați” de programă, obiectiv, scop cu … curriculă, competență, excelență, suficiență abramburificiență si am rezolvat problema. Doar ca mai trebuie sa ancorăm educația în realitate si, de aici incepe problema. Un absolvent de Oxford de acum 600 de ani ar fi fost un caz strălucit, exact produsul de care era nevoie atunci, dar astăzi … ar fi făcut el față? Dar un absolvent de Oxford de azi s-ar descurca in acele timpuri medievale? Poate, dar nu cred că era chiar ceea ce aștepta socieatea de atunci.
    Astazi, educația trebuie sa asigure nu genii si nici zombi funcționali societății, ci tocmai acei absolvenți de natură medie dar care sa știe sa ,,bată un cui” cu simț de răspundere. Ca nu poți pune un geniu sa indrepte sârme sperând ca astfel economia va creste.
    Pornind de aici inainte de învătamânt gândiți-vă la societate! Ce e aceasta societate? Ce vrea ea? Ce nevoi are ea? Cum o putem ajuta din postura de actori ai educației? Daca nu gasiți raspunsuri la aceste întrebări sau dacă descoperiți ca societatea noastră e moral-volitiv, functional si din alte puncte de vedere in stare de eșuare precum statul (politicienii au spus-o, nu eu), atunci ma intreb ce poate face educatia in atare situație…. Dar știu ce putem face noi! O lege a educației! Si apoi incă una, care sa o înlocuiască pe prima. Si încă una, si înca una, că a început sa ne placă, nu-i așa? … deh, vorbe …

  2. D-na Vasile a subliniat foarte bine pericolul ca portofoliul să devină un
    “insectar de note”, ceea ce se va întâmpla, cu certitudine, dacă implementarea schimbărilor din lege nu va fi precedata de un serios training al TUTUROR profesorilor. Deci e nevoie de timp, resurse financiare și foarte mare efort din partea tuturor.
    Este ministerul pregătit pentru asa ceva?
    Când, cum??

  3. E o babilonie întreagă cu competențele astea. Adică, verificăm competența unui cetățean – care a terminat școala de vreo 20-30 de ani – de a rezolva exerciții cu matrice sau de a defini relația de plin și gol în opera lui Brâncuși. Bun, să zicem Blaga, că pe Brâncuși nu-l poate comenta nimeni, deși se învață în școală. Generația de astăzi e axată strict pe ce trebuie. Învățatul de dragul învățatului și Omul Enciclopedic sunt vremuri apuse…

  4. Cu tot respectul la aceleași salarii? Trebuiesc normate corespunzător … Unde depozităm această zestre? Știți că sunt școli în construcție, în reabilitare, unde profesorii umblă cu materialele după ei? Sunt foarte mari așteptările din partea profesorilor dar recunoaștere și finanțare ioc. Nu cred o iotă ce spune ministrul de salarii. Alea sunt puse că și acadele de prostit. Noi avem legi care nu se aplică. Știți cum spun ei? „Dacă trec legile… va curge lapte și miere…” Dar chiar și așa vom deveni sclavi pentru vrerile unor politicieni care se vor granula în scurt timp…

  5. “Capcana în care au căzut multe sisteme de educație din lume a fost aceea de a aduce în centrul politicilor lor ceea ce poate fi măsurat, în detrimentul a ceea ce contează cu adevărat, dar este greu de măsurat. ”

    Bănuiesc că doamna se crede revoluționară. Deci, urmează instaurarea subiectivismului / relativismului. O epocă de haos, adică… și culmea că măsurile astea aberante sunt propuse de cei din generația mea. Jenant!

  6. “trio-ul curriculum-profil-portofoliu” va aduce o colectie de hartii diverse, depozitate in mai multe bibliorafturi. Nu le va citi nimeni, eventual se va uita cineva sa vada cat de colorate sunt foile adunate si daca exista o oarecare organizare a maculaturii.

    Deocamdata nu este definita nicaieri aceasta colectie de nu se stie ce si nici nu este stabilit vreun scop.

    Asa cum am mai zis portofoliul este o alegere personala a celor mai reusite proiecte, lucrari, desene etc. – asa zisul portofoliu showcase. Il prezint unde vreau eu, de exemplu cand intru la o facultate sau la interviul de angajare.

    As putea avea un portofoliu este o alegere personala prin care arat progresul facut la ceva, de ex. la una dintre competente – de exemplu la un examen de grad.

    As putea avea un portofoliu de evalure – diplome, note, feedback-uri primite etc. Asta cred ca ar avea vreo legatura cu profilul dorit de societate.

    Dar ce fac daca mie nu-mi convine profilul definit de societate (aka minister, traktorist sau mai stiu eu cine) ? Asta apropo de alfa, beta, X, Z si alte etichete prin care generatiile mai vechi incearca sa inteleaga lumea in schimbare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Vasile Dîncu, sociolog: Profesorii au câștigat importanță cât nici nu ne dăm seama în acest moment. Este un fel de dreptate care s-a făcut / Acum părinții și-au dat seama, în online, cât sunt incompetenți în a-și pregăti copiii / O nouă utopie pândește educația

“Profesorii au câștigat importanță cât nici nu ne dăm seama în acest moment. Este un fel de dreptate care s-a făcut”, a spus sociologul Vasile Dîncu, senator PSD și membru…
Vezi articolul

Efectele pandemiei în școală. O scădere cu 18 puncte a procentului copiilor care puteau să rezolve probleme de o anumită dificultate, iar decalajele sunt și de 50%, spune Dragoș Iliescu, profesor universitar și expert internațional în testare: Simplificat, „un copil care lua nota 6 înainte de pandemie, ia acum 4”

„18% înseamnă că o cincime au pierdut, în medie”, a declarat Dragoș Iliescu despre pierderile în cunoștințe ale copiilor, măsurate în perioada pandemiei în raport cu situația dinaintea acestei perioade.…
Vezi articolul