Reducerile cu 10% a cheltuielilor de personal din 2026 vizează și Învățământul Superior și Cercetarea, reiese din proiectul de lege aflat la Guvern

Foto: © Antonio Guillem | Dreamstime.com

Nici Învățământul Superior, nici Cercetarea nu sunt exceptate de la măsurile de reducere de cheltuieli anunțate de Guvern, reiese din proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare, aflat în prezent în procedură de transparență decizională. În document apare doar excepția privind învățământul preuniversitar, ceea ce înseamnă automat că reducerile de cheltuieli cu 10% afectează învățământul superior.

În proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare care se află în transparență decizională apare excepția cheltuielilor de personal doar pentru „unitățile și instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat”.

Este vorba, mai precis, de reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. Învățământul superior nu este menționat în cadrul excepției de la articolul XLIX, nici domeniul Cercetării.


Art. XLIX. – (1) „În anul 2026 cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare al acestora, cu excepția cheltuielilor de personal aferente unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal efectuate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025″.

SURSA: Proiect de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare

Nu se precizează exact ce prevăd cheltuielile de personal și dacă implică sau nu concedieri sau alte măsuri fiscale.

Se poate estima doar numărul celor afectați care ar putea fi în jur de 5.200 de angajați din sistemul de Învățământ Superior având în vedere că în total sunt 52.255 de angajați dintre care 26.923 personal didactic, potrivit datelor din Raportul privind starea învățământului Superior în anul 2023-2024.

FOTO: Raportul privind starea învățământului Superior în anul 2023-2024

În domeniul Cercetării sunt peste 50 de mii de angajați, dintre care cercetătorii au ponderea cea mai ridicată în sectorul învăţământ superior (51,3%) şi sectorul mediului de afaceri (25,9%), potrivit raportului Institutului Național de Statistică, publicat la sfârșitul anului trecut.

„În anul 2024, din cei 50.579 salariaţi existenţi în activitatea de cercetare-dezvoltare, 21.229 activau în sectorul învăţământ superior, 16.237 în sectorul mediului de afaceri, 12.747 în sectorul guvernamental şi 366 în sectorul privat non-profit”, potrivit INS.

SURSA: INS
Informații de context

Marți, 20 ianuarie, la Guvern au avut loc discuții ale premierului Ilie Bolojan cu Consiliul Național al Rectorilor care s-au concentrat pe construcția bugetului pentru anul viitor și pe modul în care învățământul universitar este vizat să participe la efortul de reducere a cheltuielilor publice, prevăzut de proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, aflat în prezent în procedură de transparență decizională, menționează comunicatul Guvernului.

Adică modul în care se va calcula reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal, prevăzută în proiectul de lege pentru toate instituțiile publice și exceptată doar pentru învățământul preuniversitar.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că măsurile propuse în proiectul de lege, care vizează inclusiv învățământul superior și cercetarea, urmăresc reducerea cheltuielilor bugetare structurale „într-un context economic dificil”, în care România trebuie să diminueze deficitul bugetar.

De cealaltă parte, reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor au arătat că universitățile sunt dispuse să participe la acest efort, subliniind însă că reduceri semnificative au fost deja realizate în 2025. Potrivit rectorilor, acestea au inclus creșterea normei didactice, reducerea implicită a unui număr considerabil de posturi, diminuarea tarifelor la plata cu ora și alte măsuri de eficientizare internă.

Rectorii au cerut ca eventualele noi reduceri să fie aplicate într-o manieră flexibilă, adaptată realităților diferite din sistemul universitar, cu respectarea principiilor autonomiei universitare și a legislației în vigoare. În cadrul discuțiilor, au fost prezentate particularitățile de finanțare ale diferitelor tipuri de universități, precum și argumente pentru modificarea propunerilor legislative astfel încât reducerea cheltuielilor să fie redistribuită în funcție de specificul instituțional.

La întâlnire au participat 15 rectori, membri ai conducerii CNR, alături de secretarul de stat din Ministerul Educației și Cercetării, Gigel Paraschiv, și reprezentanți ai domeniului cercetării.

Foto: © Antonio Guillem | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
ULTIMA ORĂ Ilie Bolojan, după o întâlnire cu 15 rectori din CNR la Guvern pentru discuții pe bugetul 2026: Învățământul superior și cercetarea sunt vizate de măsuri de austeritate în acest an / Rectorii au cerut ca eventualele noi reduceri să fie flexibile
Guvernul României: Infirmăm categoric informația că Premierul Bolojan ar avea în plan măsuri în zona universitară, în 2026 – purtătoarea de cuvânt, Ioana Ene-Dogioiu
Exit mobile version