Dezbaterile privind reforma în educație trebuie să țină seama, în cazul învățământului superior, de “internaționalizarea și europenizarea acestuia”: aceste evoluții impun schimbări la nivel național, de la introducerea sistemelor de microcredite și de asigurare a calității, la cele de legislație, a semnalat, într-o recentă dezbatere desfășurată la Parlament, profesorul Romiță Iucu de la Universitatea din București, vorbind în numele consorțiului Universitaria.
- Romiță Iucu, președinte al Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București și reprezentant al consorțiului Universitaria, ce reunește multe dintre cele mai mari universități din România, a expus perspectiva sa privind prioritățile schimbării în universitățile românești în cadrul mesei rotunde “Evaluarea eficacității politicilor în domeniul educației. Perspective europene și naționale”. Aceasta a fost găzduită pe 9 februarie de Comisia pentru afaceri europene din Senat.
El a spus că alianțele universitare europene reprezintă o “provocare majoră” care “ne pune, instituțional, nu în contextul de a fi simpli martori, ci de actori implicați în spațiul de reconstrucție a ariei europene.” Aceste alianțe, precum și alte structuri europene și programe precum cel al diplomelor europene comune, impun atât sprijin financiar, cât și o coerență a politicilor naționale cu cele europene, potrivit lui Romiță Iucu.
Acestea trebuie să se manifeste inclusiv la nivel legislativ, a arătat el, dând drept exemplu situația alianței europene CIVIS, din care face parte Universitatea din București și care dorește să-și dezvolte o entitate legală la Bruxelles. Pe lângă schimbările de acest fel, el a făcut trimitere și la nevoia de adaptare în privința pieței muncii, făcând trimitere la o serie de provocări cu care se confruntă în prezent universitățile – inclusiv cea a microcreditelor.
Prezentarea lui Romiță Iucu în cadrul dezbaterii menționate – principalele idei:
“(….) În acest context european, universitățile sunt cu adevărat factori importanți și, probabil, acei ofertanți de schimbare pe o linie pe care colegii din Ministerul Educației au amintit-o. E vorba despre o arie strategică foarte importantă – cea a alianțelor europene de universități.
Suntem pentru prima dată în fața unei provocări majore, aceea care ne pune, instituțional, nu să fim simpli martori, ci actori implicați în spațiul de reconstrucție a ariei europene. Am devenit membri, așa după cum vă spuneau și colegii din minister, ai acestor alianțe, care sunt la momentul actual avangarda schimbării educaționale.
Coerența politicilor naționale cu cele europene, în acest moment, capătă contur dacă luăm în calcul probabil 3 elemente. Primul dintre ele este foarte important: va trebui să regândim universitățile din punct de vedere structural. Noile entități legale care vizează construcția unor alianțe, unor consorții cu o anvergură europeană largă, impun, probabil, la un moment dat, și ajustări ale legislațiilor naționale. Consorțiul CIVIS, din care Universitatea din București face parte, își dorește să aibă dezvoltată o entitate legală la Bruxelles, care va reprezenta structura de guvernanță pentru alianța în sine.
Fiecare instituție de învățământ superior își păstrează autonomia, dar la nivelul politicilor globale este spațiul de anvergură pe care-l luăm în calcul atunci când discutăm despre programele europene, despre structurile europene și despre diplomele europene comune, pentru că una dintre prioritățile întregului proiect este construcția europeană Joint Degrees. Trebuie să vă spun, în paranteză, că săptămâna trecută au fost anunțate primele rezultate ale call-ului european, primul realizat pentru procesul de “labelling”, de etichetare a proiectelor comune de diplomă europeană. Și suntem foarte fericiți că avem universități din România care sunt ofertante între cele 6 proiecte selectate la nivel european.
Este o o importantă concluzie pe care o putem trage noi și dumneavoastră, că această linie trebuie sprijinită financiar. Ministerul Educației a oferit un sprijin constant și este foarte important să îl avem în continuare, toate universitățile implicate. Avem, de asemenea, la nivel național și o arie comună de discuție pe care o girează colegii de la Universitatea de Vest din Timișoara, pe linia alianțelor europene.
Provocările care vor urma: cea referitoare la micro-credentials, care va atinge latura de cooperare cu Ministerul Muncii. E vorba despre sistemul de certificare pe microcredite, care vor fi deschise către studenți tradiționali, dar și către studenți non-tradiționali. Asta înseamnă că vom atinge un target mai bun pe zona de participare.
A doua chestiune foarte importantă: sistemele de asigurare a calității, care vor fi complet redimensionate. Și aici suntem foarte bucuroși că am putut colabora și ARACIS va face parte din prima echipă care va evalua entitățile aceste europene de universități.
Și, nu în cele din urmă, politicile de transformare digitală care vor ajusta complet lumea integrată academică pe care acest această inițiativă o va pune în valoare. Mă opresc aici. (…)”
Intervenția sa – de la minutul 2:47:20: