Bullying-ul uriaș descoperit la PISA 2018 și efectul gălăgiei din clasă asupra scorului la citire, în școlile din România

Grădiniță și liceu obligatorii

Foto: Pixabay.com

Performanța elevilor români la citire/lectură este influențată de disciplina sau debandada din clasă, precum și de zgomotul de la ore. Asta arată Volumul III al Rezultatelor PISA 2018. Iar criteriile pe care părinții le iau în calcul pentru alegerea școlii sunt siguranța, reputația și un mediu plăcut. În același timp, expunerea elevilor români la bullying este mai mare la toate capitolele, față de media OECD.

Scorul la citire al elevilor care spun că în clasa lor este gălăgie și dezordine „la fiecare oră” scade cu 42 de puncte, față de cei care spun că e liniște în clasă, precizează raportul.

Performanța la citire a elevilor care spun că au întârziat la școală, de cinci sau mai multe ori în ultimele două săptămâni dinaintea testării PISA, e mai scăzută cu 25 de puncte față de cea a elevilor care susțin că nu au întârziat niciodată.

Procentul elevilor care declară că sunt victimele unui act de bullying de câteva ori pe lună este de 34%, față de 23% cât este media țărilor dezvoltate (OECD), potrivit rezultatelor chestionarelor PISA 2018.

12% dintre elevi declară că sunt agresați frecvent (vs. 8% media OECD), 11% susțin că au fost amenințați de alți elevi, față de doar 5% cât e media OECD.

Expunerea elevilor la bullying în fiecare dintre statele măsurate de OECD, rezultele PISA 2018:


 

Cum definește PISA bunăstarea elevului

Raportul PISA 2018, Volumul III, este despre bunăstarea elevului. „Când părinții din toată lumea sunt întrebați ce își doresc pentru copiii lor, unii spun împlinire sau succes, dar cei mai mulți spun ‘fericire’, ‘încredere’, ‘prieteni’, ‘sănătate’, ‘satisfacție’, ‘să scape de bullying’”, potrivit raportului citat.

Cercetarea OECD arată că părinții menționează repetat siguranța în școală, o bună reputație și un mediu plăcut printre criteriile importante pe care le au, atunci când aleg la ce școală să își dea copilul. Pe scurt, oamenii prețuiesc bunăstarea. Multe dintre țările participante la PISA nu numai că vor să știe cum performează din punct de vedere academic elevii lor, ci vor de asemenea să știe cum se descurcă în viața de zi cu zi.

Bunăstarea elevului se referă la capacitățile psihologice, cognitive, materiale, sociale și fizice funcționale de care un elev are nevoie pentru a trăi o viață fericită și împlinită.

Bunăstarea este o chestiune dinamică: fără investiții suficiente în dezvoltarea acestor capacități în prezent, elevii s-ar putea să nu se bucure de această bunăstare ca adulți.

Raportul menționează că la noi în țară:

FOTO: pixabay.com

Exit mobile version