Se mai înființează o „comisie” în fiecare școală – grupul de acțiune anti-bullying. Ce trebuie să facă profesorii și cum pune școala în aplicare legea împotriva violenței, funcțională de azi

Normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenței psihologice-bullying au fost publicate în Monitorul Oficial, anunță Ministerul Educației într-un comunicat primit de Edupedu.ro. Fiecare școală trebuie să înființeze un grup de acțiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri. De remarcat că normele de aplicare au fost aprobate prin Ordin de Ministru și nu prin Hotărâre de Guvern, așa cum fuseseră puse în dezbatere pe 28 ianuarie 2020.

În grupul anti-bullying din fiecare școală vor fi directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale.

Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea și soluționarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, se arată în comunicatul ministerului.

Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unități școlare, presupune, potrivit normelor de aplicare a Legii nr. 221/2019:

1. activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul școlii, copii și părinți;
2. măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar;
3. proceduri de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying;
4. responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
5. organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying;
6. atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu privire la bullying;
7. activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul anti-bullying și ale eficienței grupului de acțiune.
8. orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullyingul.

Ce trebuie să facă profesorul care constată situații de violență-bullying

Procedura schematizată de Minister arată că profesorul care observă bullying-ul informează învățătorul sau dirigintele, ori cadrele din grupul anti-bullying și cere sprijinul lor și conducerii școlii. Directorul și familia pot decide ca elevul să stea de vorbă cu consilierul școlar. Acțiunile sunt similare cu ceea se se întămpla și în prezent într-o școală, noutatea fiind apariția acestui grup anti-bullying.

Fiecare unitate de învățământ are obligația de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”.

În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educației și Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying.

Cine a lucrat la Normele de aplicare a Legii anti-bullying.

Lista membrilor Grupului anti-bullying:

De asemenea, normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniștii care lucrează cu antepreșcolarii/preșcolarii/elevii din sistemul educațional, familiile copiilor, autoritățile responsabile cu protecția copilului împotriva violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying și cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori și/sau copiilor cu un comportament agresiv.

Promovarea activităților de prevenire și combatere a tuturor formelor de bullying și cyberbullying în sistemul educațional preuniversitar este un alt obiectiv urmărit, dublat de identificarea, semnalarea și intervenția, în echipă multidisciplinară, în situațiile de violență psihologică-bullying și cyberbullying.

„Este datoria noastră, ca adulți responsabili, să-i apărăm, să-i protejăm pe copiii noștri prin educație, prin exemple pozitive. De aceea, Legea anti-bullying, însoțită de normele de aplicare, trebuie văzută ca un pas important pentru asigurarea demnității tuturor copiilor din România”, a declarat Monica Anisie, ministrul educației și cercetării.

Pentru a face cunoscute modalitățile de intervenție în cazul de bullying, începând cu anul școlar 2020-2021, unitățile de învățământ preuniversitar pot afișa infografice accesibile tuturor copiilor, cadrelor didactice, personalului auxiliar și părinților.

Legea de prevenire și combatere a bullying-ului, completată de normele metodologice, este rodul unei colaborări susținute, timp de 3 ani, a tuturor stakeholderi-lor existenți în România, reprezentanți ai statului și ai societății civile: Ministerul Educației și Cercetării, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalității din Poliția Capitalei, CMBRAE, Colegiul Psihologilor, Consiliul Național al Elevilor, Organizația Salvați Copiii, Asociația Părinților Isteți, Itsy Bitsy, Simona Ciff.

Reamintim că în raportul PISA 2018 procentul elevilor care au declarat că „elevii sunt agresați frecvent” era de 12, mai mare față de media țărilor OECD, care era la 8. De asemenea, procentul celor care identificau de câteva ori pe lună „orice act de violență” era în ROmânia de 34, în timp ce media OECD era la 23.

Raportul OECD a mai arătat că performanța la citire a elevilor care spun că în clasa lor este gălăgie și dezordine „la fiecare oră” scade cu 42 de puncte, față de cei care spun că e liniște în clasă, precizează raportul.

Foto: Pixabay.com