România și-a păstrat, în 2025, poziția de „campioană” la nivel european, din punct de vedere a procentului de tineri care nici nu muncesc, nici nu sunt la școală sau în programe de formare profesională (NEET – „Not in Education, Employment or Training”), procent care este de aproape două ori mai mare decât media europeană, potrivit ultimelor date Eurostat.
Astfel, ponderea tinerilor cu vârste între 15-29 de ani care nu muncesc și nu învață a fost anul trecut, în România, de 19,2%, în scădere nesemnificativă față de 2024, când aceasta a fost de 19,4%, arată datele Eurostat.
- Aceeași instituție arată că România se menține „lider” în domeniu, rata NEET fiind cu peste 5 puncte procentuale mai mare decât următoarele țări din coada clasamentului UE (Bulgaria – 13,8%, Grecia – 13,6%).
În același timp rata NEET raportată de România este aproape dublă față de media înregistrată la nivel UE în 2025 – 11% – și de peste două ori mai mare decât ținta stabilită de Uniune pentru 2030, de 9%.
La polul opus, cele mai mici rate NEET au fost înregistrate, în 2025, de Olanda (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%).
Iar rata NEET a României s-a menținut la cel mai ridicat nivel în UE, în 2025, la toate segmentele de vârstă:
- 15-19 ani: 10,9% (față de 12% în 2015). Media UE: 6,5%
- 20-24 de ani: 22,8% (față de 24,1% în 2015). Media UE: 12,8%
- 25-29 de ani: 25,1% (față de 25,3% în 2015). Media UE: 14,7%
Progres nesemnificativ în 10 ani, în timp ce alte țări europene au redus puternic rata NEET
Eurostat compară datele din 2025 cu cele din 2015, arătând că în timp ce alte țări cu rate mari – Italia, Grecia, Bulgaria – au înregistrat scăderi masive, scăderea în cazul României este foarte mică (de la 20,9% în urmă cu un deceniu). În Italia, avansul în 10 ani a fost de 12,4 puncte procentuale, iar în Grecia – de 10,5 puncte procentuale).
O recentă analiză Edupedu.ro, pe baza unui studiu publicat anul trecut de Revista Calitatea Vieții, arată că România a cunoscut o scădere considerabilă a ratei NEET până în 2020, până la 16,6%, dar rata a crescut brusc în 2021, iar de atunci diminuarea ei anuală a fost nesemnificativă.
- Studiul citat menționa că rata NEET s-a menținut ridicată în pofida politicilor publice în acest sens, finanțate cu sute de milioane de euro – citește detaliat pe această temă aici.
O altă analiză pe această temă, publicată în aprilie de Consiliul Policy Advisors Group și prezentată de Edupedu.ro arăta „o separare clară, în România, între educație și experiența în câmpul muncii”. Autorii concluzionau că „această segmentare are consecințe profunde în tranziția către angajare și pentru acumularea de capital uman, competențe practice și experiență profesională înainte de finalizarea studiilor”.