România se află printre țările cu cel mai ridicat consum de alcool și cu cele mai periculoase tipare de consum. Consumul de alcool a fost cauza a 5% din totalul deceselor înregistrate în România în anul 2021, potrivit raportului „OCDE Reviews of Health Systems: Romania 2025”, publicat de Ministerul Sănătății în decembrie.
În acest context, România ar trebui să ia în considerare implementarea unor măsuri suplimentare recunoscute ca eficiente și cost-eficiente, printre care și limitarea și controlul marketingului alcoolului orientat către copii și adolescenți, inclusiv în mediul online și pe rețelele sociale, recomanda OCDE.
Impactul consumului de alcool asupra mortalității și sănătății populației
Consumul de alcool a fost responsabil pentru 5% din totalul deceselor înregistrate în România în anul 2021, o proporție superioară mediei OCDE – 3% – potrivit Institute for Health Metrics and Evaluation, 2024.
În anul 2023, consumul mediu de alcool în rândul adulților din România a fost de 12,3 litri alcool pur per capita, nivel mai ridicat comparativ cu alte state din aceeași regiune, precum Cehia (11,2 litri), Ungaria (10,3 litri) și Polonia (10,0 litri), și semnificativ peste media OCDE (8,5 litri).
Tendințe și tipare nocive de consum
Consumul de alcool a înregistrat o tendință ascendentă în ultimul deceniu, cu o creștere de aproximativ 30% între anii 2013 și 2023. Creșterea a fost deosebit de accentuată în perioada post-pandemică, consumul mediu majorându-se cu aproximativ 2 litri alcool pur per capita între 2020 și 2023.
România prezintă, de asemenea, niveluri ridicate ale tiparelor de consum nociv, în special consumul episodic excesiv (heavy episodic drinking), definit ca ingestia a mai mult de șase unități standard de alcool cu o singură ocazie. Potrivit UK Chief Medical Officers’ Low Risk Drinking Guidelines o unitate standard de alcool conține între 8 și 13g de alcool pur. Conform OMS o unitate de alcool este conținută în:
- 40 ml de „tărie” (whisky, țuică, vodcă, rom), cu alcool 40%,
- 330 ml bere cu 5% alcool,
- 140 ml de vin cu 12% alcool,
- 90 ml de vin cu 18% alcool,
- 70 ml de lichior cu 25% alcool.
În anul 2019, 11% din populația României a raportat consum episodic excesiv cel puțin o dată pe săptămână, aceasta fiind cea mai ridicată proporție dintre țările OCDE. Diferențele de gen sunt marcante: acest tip de consum a fost de aproape opt ori mai frecvent la bărbați decât la femei (20% versus 3%) (Eurostat, 2024).
Deficiențe ale politicilor publice privind alcoolul
România nu dispune de o politică națională robustă în domeniul reducerii consumului nociv de alcool. În prezent, nu există o strategie națională dedicată acestui obiectiv, iar măsurile implementate sunt limitate și includ, în principal, accizele pe alcool, reglementări privind publicitatea și sponsorizarea băuturilor alcoolice, precum și interzicerea vânzării alcoolului către persoanele sub 18 ani, introdusă în anul 2024.
Deși sunt aplicate intervenții scurte realizate de medicii de familie și reguli de toleranță zero pentru conducerea sub influența alcoolului, persistă lacune semnificative în cadrul de politici publice, având în vedere povara majoră a bolilor și deceselor asociate consumului de alcool. De exemplu, alcoolul poate fi achiziționat în continuare din benzinării, ceea ce favorizează accesibilitatea ridicată și consumul problematic.
Măsuri recomandate de OCDE
Pentru consolidarea politicilor privind alcoolul și îmbunătățirea stării de sănătate a populației, România ar trebui să ia în considerare implementarea unor măsuri suplimentare recunoscute ca eficiente și cost-eficiente (OCDE, 2021), precum:
- Aplicarea unor măsuri fiscale suplimentare, inclusiv introducerea unui preț minim per unitate de alcool;
- Înăsprirea sancțiunilor pentru conducerea sub influența alcoolului, în vederea reducerii accidentelor rutiere și traumatismelor asociate;
- Reglementarea mai strictă a disponibilității alcoolului, inclusiv interzicerea vânzării în benzinării;
- Limitarea și controlul marketingului alcoolului orientat către copii și adolescenți, inclusiv în mediul online și pe rețelele sociale;
- Îmbunătățirea implementării screeningului și consilierii în asistența medicală primară pentru persoanele cu consum excesiv sau problematic de alcool.
Mortalitatea evitabilă ridicată și factorii de risc asociați impun consolidarea infrastructurii sanitare și a politicilor de sănătate publică
România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității evitabile în rândul țărilor OCDE, ceea ce indică persistența unor deficiențe structurale în domeniul sănătății publice și al sistemului de asistență medicală. Mortalitatea prin cauze prevenibile – care pot fi evitate prin strategii eficiente de sănătate publică și prevenție primară – a fost de 251 decese la 100.000 de locuitori, depășind media OCDE (145 decese) și media statelor UE vecine (179 decese).
În mod similar, mortalitatea prin cauze tratabile – care pot fi evitate prin intervenții medicale adecvate, inclusiv screening și tratament – a fost cea mai ridicată dintre țările OCDE, atingând 179 decese la 100.000 de locuitori.
Impactul factorilor comportamentali asupra mortalității
În anul 2021, 29% din totalul deceselor înregistrate în România au fost atribuite factorilor comportamentali de risc, precum alimentația nesănătoasă, sedentarismul, fumatul și consumul de alcool.