România ocupă poziția a II-a în clasamentul statelor în care studenții petrec cel mai mult timp la facultate, arată un raport pe perioada 2021-2024 al Eurostudent 8, intitulat ”Social and Economic Conditions of Student Life in Europe”, semnalat de Politică la minut. Concret, studenții români înscriși la studii de licență au, în medie, 21 de ore de curs pe săptămână, cu 5 ore mai mult decât media europeană. În același timp, România este în coada clasamentului în ceea ce privește bunăstarea psihologică a studenților raportat la efortul depus pentru învățare. Raportul mai arată că în jur de jumătate dintre tinerii români lucrează în timpul facultății.
- Tema muncii în rândul studenților, ca formă de susținere financiară a acestora, a revenit în atenție în cadrul dezbaterilor pe tema tăierilor la nivelul burselor studențești, prin Legea Bolojan. Marți, 19 august, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, i-a transmis unui tânăr că studenții ar putea să se angajeze part-time: „Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, inclusiv nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului”.
Eurostudent este o bază de date fondată de Ministerele Educației din Germania și Olanda, în parteneriat cu Uniunea Europeană. Aceasta este axată pe caracteristicile sociale și economice ale sistemelor de învățământ superior din peste 25 de țări europene.
Studenții români aflați în primul ciclu de studii universitare (licență) petrec, în medie, 21 de ore pe săptămână la facultate – echivalentul timpului petrecut la un loc de muncă cu jumătate de normă (4 ore/zi). Astfel, România se plasează cu 5 ore deasupra mediei europene de 16 ore/săptămână.
Pentru studenții înscriși la masterat, timpul dedicat orelor de curs este mai redus: în jur de 16 ore/săptămână. Media europeană este de aproximativ 11 ore/săpătmână.
Pe primul loc se află Portugalia, cu 22 ore de curs/săptămână. Urmează, la același nivel cu România, Elveția, apoi Polonia și Franța (20 ore/săptămână), Slovacia (18 ore/săptămână) și Spania și Croația (17 ore/săpătmână).
Țările în care elevii petrec cel mai puțin timp în sala de curs sunt Finlanda (9 ore/săptămână), Suedia (10 ore/săptămână), Austria (12 ore/săptămână) și Olanda și Norvegia (13 ore/săptămână).
În ceea ce privește timpul alocat de studenți pentru a învăța în afara orelor de curs, România se apropie de media europeană de aproximativ 18 ore/săptămână, atât pentru studiile universitare de licență, cât și pentru cele de masterat. Studenții români învață, în medie, 17 ore/săptămână în timpul licenței, respectiv 14 ore/săptămână în timpul masteratului, se arată în raport.
Datele Eurostudent arată că aproximativ jumătate dintre studenții români lucrează în timpul facultății. 42% dintre aceștia lucrează constant pe perioada anilor de facultate, iar 6% lucrează sau au lucrat în anumite perioade.
- De precizat, România este printre statele cu cele mai mici rate ale studenților care lucrează în timpul studiilor și se situează sub media europeană de 59%.
Potrivit raportului Eurostudent, studenții români înscriși în învățământul cu frecvență, care și lucrează, trebuie să aloce, în medie, 52 de ore pentru cursuri, studiu individual și locul de muncă (unde petrec, în medie, 13 ore/săptămână). Astfel, România este a doua după Islanda în ceea ce privește timpul pe care elevii îl petrec învățând și lucrând.
În plus, România se află printre ultimele în clasamentul bunăstării psihologice în rândul studenților, cu 48 de puncte din 100. Nici media europeană nu este foarte ridicată însă – 51/100 de puncte.
Aceleași rezultate au fost înregistrate și în celelalte state membre UE în care elevii petrec mult timp la facultate: Portugalia, Slovacia, Irlanda și Polonia.
În fruntea clasamentului se poziționează Islanda, cu 56/100 de puncte. Urmează Georgia, Azerbaijan, Suedia, Croația și Austria.
„Rezultatele cercetărilor privind efectele muncii în timpul studiilor sunt ambigue. Pe de-o parte, sunt raportate efecte pozitive, de exemplu, în ceea ce privește șansele viitoare de angajare. Pe de altă parte, efectele negative – în special în ceea ce privește performanța. școlară – nu pot fi negate”, se precizează în raport.
DOCUMENT Raport Eurostudent – Social and Economic Conditions of Student Life in Europe
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.