Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a adus în atenție că sunt profesori calificați care au acceptat să predea sub 20 de ore. „Să vedeți unde s-a ajuns din disperare, pentru că alte explicații nu am. Au acceptat să predea sub 20 de ore, am cazuri de 9 ore, 10 ore, 12 ore, ca să nu moară de foame”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute la emisiunea Educația la putere de la TVR 2.
- Din toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a precizat că, înainte de a fi luate aceste măsuri, nu s-a făcut niciun studiu și „acum realitatea ne arată că lucrurile sunt grave”:
„Să vedeți unde s-a ajuns din disperare, pentru că alte explicații nu am. Au acceptat să predea sub 20 de ore, am cazuri de 9 ore, 10 ore, 12 ore, ca să nu moară de foame. Deci, profesori calificați, repet, care au dat an de an concurs. Este o bătaie de joc. (…) Noi vom lupta să revenim la norma normală. De unde îi mai iei pe acești oameni, ca să îi aduci în sistem?
Deci, nu s-a făcut absolut niciun studiu prealabil, cum am spus, să vedem, stai puțin, noi luăm măsuri, luăm otova, fără absolut nicio analiză, și acum realitatea ne arată că lucrurile sunt grave.”
Tot în cadrul emisiunii, Simion Hăncescu a anunțat că pe 8 noiembrie va merge la Cotroceni și reprezentanții profesorilor vor prezenta președintelui Nicușor Dan un raport despre efectele Legii Bolojan: „Pe 8 noiembrie o să mergem la Cotroceni și vreau să-i prezentăm președintelui României – și premierului, și opiniei publice – adevărul. Am la mine date concrete.”
Amintim că sindicatele profesorilor au cerut organizațiilor sindicale afiliate date referitoare la numărul profesorilor afectați de prevederile Legii Bolojan, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro. Solicitarea vine în contextul în care pe 8 septembrie s-a stabilit ca reprezentanții profesorilor să prezinte, în noiembrie, președintelui României un raport legat de consecințele aplicării Legii nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.
Recent, Cornelia Popa Stavri, președintele Sindicatului Independent din Învăţământul Preuniversitar Sector 4 (afiliat la FSLI), a vorbit despre faptul că profesorii sunt obosiți: „Mulți dintre noi nu am avut concediu în această vară sau am beneficiat de 2-3 zile de concediu, pentru că am participat la reîncadrări, încadrări, mișcare de personal, goană după completarea normei didactice”, a precizat liderul de sindicat.
Președintele sindicatului SIPA Muntenia, Adrian Voica, a declarat, pentru Edupedu.ro, că „am eu un sentiment că va fi prăpăd în vară și că o grevă generală înaintea examenelor de final va fi de neoprit”. „Am semnale din teritoriu că va veni și vremea în care profesorii își vor arăta forța socială pe care o dețin”, a spus liderul sindical.
În luna septembrie, Silvia Mușătoiu, profesoară de Matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București, a declarat că „în acest moment, ministerul este fericit că n-au ieșit titulari din învățământ și au ieșit suplinitori, de parcă suplinitorii n-ar fi calificați”. Aceasta a spus că există suplinitori care „sunt mai buni decât unii titulari”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că numărul normelor ocupate în regim de plata cu ora a scăzut la jumătate (de la 30.128 la circa 14.500), în anul școlar 2025-2026, potrivit unui comunicat de presă. „Suplinitorii nu au dispărut (suplinitorii calificați au rămas relativ stabili), iar normele la plata cu ora și-au găsit cadre didactice care să le susțină”, conform sursei citate.
Recent, ministrul Educației și Cercetării a spus că „întotdeauna, când am vorbit de păstrarea oamenilor, în mintea mea au fost titularii”. „Eu știu că și suplinitorii sunt importanți și să știți că analizăm datele. O să le prezentăm, probabil, într-o săptămână sau două”, a declarat Daniel David luna trecută, la Radio Guerrilla.
Despre protestele profesorilor
Joi, 23 octombrie, a avut loc un nou protest în fața Ministerului Educației și Cercetării. Profesorii cer demisia ministrului Daniel David și abrogarea măsurilor care vizează Învățământul din Legea Bolojan. Protestele profesorilor au început încă din vară, pe 24 iulie, din cauza măsurilor ce afectează sistemul de învățământ.
Creșterea normei didactice de predare, mărirea numărului de elevi la clasă, comasarea de școli și reducerea tarifului pentru plata cu ora sunt motivele pentru care profesorii continuă protestele. Aceste prevederi sunt prevăzute în Legea nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.
Sindicatul Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara a anunțat că vor fi organizate măsuri de protest mai dure în principalele momente ale anului școlar, precum și la finalul acestuia. Informarea vine după ce miercuri, 24 septembrie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Marți, 30 septembrie, reprezentanții principalelor organizații sindicale din educație, FSLI și FSE Spiru Haret, au protestat, în fața Ministerului Educației, cu mesaje precum: „Partidele pe subvenție, școala pe avarie!” sau „Mai puțini bani în campanii, mai mulți în școli și-n cancelarii!”
Potrivit sindicatelor, luni, 8 septembrie, peste 20.000 de profesori au fost în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni. Au protestat față de prevederile din Legea Bolojan și au cerut demisia ministrului Daniel David.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, după întâlnirea cu Nicușor Dan, că „președintele a luat act de solicitările noastre.” Referitor la anularea măsurilor din Legea Bolojan, „domnia sa a propus o altă întâlnire cam peste cel mult 2 luni, ocazie cu care se va putea veni cu niște cifre exacte vizavi de impactul măsurilor asumate de guvernarea Bolojan”, a spus Marius Nistor.
Tot după întâlnirea cu Nicușor Dan, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a transmis că protestele profesorilor vor continua: „Având în vedere că nu este nimic concret, în zilele următoare vom stabili calendarul de proteste. Protestele vom continua, chiar dacă avem promisiunea ca în două luni de zile să ne întâlnim.”
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.