Sabina Ciofu, absolventă a Universității Cambridge din Londra în urmă cu 15 ani, unde a studiat latina și greaca veche, spune într-un interviu pentru jurnalistul Vitalie Cojocari că în primul an de facultate i-a fost foarte greu să gândească critic și să răspundă la întrebarea profesorilor: «ce crezi tu despre acest text», pentru că „veneam de la cărțile de comentarii la română, unde obiceiul era de a învăța ce au zis alții despre ce ai citit tu”. Sabina, olimpică la latină în liceu, a intrat la Cambridge în 2007, odată cu aderarea României la UE, a lucrat 10 ani la Parlamentul European și a contribuit la redactarea regulamentului GDPR. Ea a subliniat cât de importate sunt „soft skills”-urile și cum înveți, nu doar ce înveți, acesta fiind modelul educațional anglo-saxon.
Absolventă a Colegiului Național „Gheorghe Vrănceanu”, din Bacău, olimpică la limba latină, Sabina Ciofu a intrat în 2007 la Universitatea Cambridge din Londra unde a studiat latina și greaca veche. A povestit în interviul pentru jurnalistul Vitalie Cojocari că i-a fost greu să se adapteze unui sistem în facultate în care se pune accent pe gândire critică.
„M-a întrebat un profesor ce cred eu despre un text. De ce contează ce cred eu? Pot să zic ce cred 20 de oameni foarte inteligenți despre acest text, m-am gândit eu, venită de la cărțile de comentarii la română și obiceiul de a învăța ce au zis alții despre ce ai citit tu.. această gândire critică «m-a terminat» în primul an de facultate”, a spus Sabina Ciofu.
Ea a subliniat că e foarte important cum înveți, nu doar ce înveți și aceste soft skills au ajutat-o de exemplu când a lucrat la primul regulament GDPR.
„Dincolo de ce am învățat, este cum înveți, cum procesezi informația. Când lucram pe legislația GDPR aveam dosare de 80 de pagini, amendamente de la 200 de oameni separați, cum le potrivești, cum găsești compromis? Toate acele lucruri de fapt au venit din cum am învățat să învăț în facultate și ce-am luat mai departe cu mine. (…) Asta este și marea diferență dintre sistemul educațional continental, nu neapărat românesc, dar continental și cel britanic sau anglo-saxon este că într-un fel contează mai puțin ce studiezi, ci cum studiezi”, a spus Sabina Ciofu.
A povestit că interviurile de acceptare de la această universitate au fost cele mai interesante și că nimic nu te poate pregăti pentru ele:
„Uită-te pe geam și zi-mi ce e diferit?”, m-a întrebat un profesor la interviu. M-am uitat pe geam era un copac, am zis: copaci aveau în Grecia Antică, păsări sigur aveau în Grecia Antică. Nu știu, geamul, am mai spus. Mi-a mulțumit și a zis: „mi-a luat 24 de ore ca să primesc în sfârșit răspunsul acesta. Plus că am fost întrebată ce purtau romanii pe sub togă și am zis că nu știu”, a povestit Sabina Ciofu.
Redăm fragmente din interviul acordat jurnalistului Vitalie Cojocari
Vitalie Cojocaru, jurnalist: Ai absolvit Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu”, din Bacău, spune-ne povestea ta. cum ai ajuns la Universitatea Cambridge și la King s College?
Sabina Ciofu: Cu o grămadă de ajutor, o grămadă de muncă și cu o grămadă de ajutor aș simplifica, cei primii 18 ani din România. Am avut niște profesori minunați în școală. Motivul pentru care eu am făcut latina 8 ani din viața mea a fost o doamnă profesoară de latină în liceu, doamna Neculau, care a avut o olimpică pe an timp de vreo 25 de ani de carieră. Și eu am venit în mijlocul acelei tradiții de olimpice la latină la liceul meu. Deci a fost iubire la prima vedere și în clasa a IX-a de atunci au urmat foarte mulți ani de latină pentru mine.
Eu vin din familie de profesori. Amândoi și-au petrecut mulți ani și multe ore din viață cât eram eu la școală făcând teme, lucrând cu mine pe toate subiectele, pe toate materiile.
Ne gândim mult că privilegiul ține de bani sau ține de situația financiară, dar eu am avut un privilegiu enorm că am avut doi oameni în viața mea care au făcut foarte multe ore de toate subiectele cu mine la școală ca să ajung unde am ajuns și am un mare noroc și când vine vorba de anul în care m-am născut.
Vitalie Cojocari: Ai fost prima generație de români care a prins Cambridge sau ai plecat din România imediat după aderare la Uniunea Europeană.
Sabina Ciofu: Exact eu am intrat la facultate în 2007, fix când am intrat în Uniunea Europeană. Deci s-au potrivit așa evenimentele țării noastre, cu câteva evenimente esențiale în viața mea care mi-au permis să ajung unde am ajuns și să fac ce am făcut. Eu am intrat, am dat interviurile pentru Cambridge în decembrie.
Și în septembrie 2007 am intrat la facultate, într-adevăr, prima generație de români la undergrads. Noi am fost trei români în primul an la facultate. Doi dintre ei erau români, dar cu părinți în străinătate. Deci au fost chiar singura româncă în acel an I venită din România.
Vitalie Cojocari: Singura româncă la Cambridge. Ai făcut latină, greacă antică, la literatură, istorie antică, filosofie. De ce ar vrea cineva să studieze limbile moarte și în ce măsură aceste limbi te-au ajutat pe tine sau îi pot ajuta pe un om?
Sabina Ciofu: Nu e așa de moartă la tine că trăiește prin toate limbile, inclusiv a noastră și toate toate celelalte limbi romanice. Deci nu e așa de moartă limba într-adevăr, limba greacă veche e un pic mai moartă pentru că eu citesc în continuare greaca modernă atât cât știu eu din greaca veche și toți prietenii mei greci râd de mine că nu mai vorbește nimeni așa.
A fost o pasiune pentru latină din școală am avut, cum am zis, un profesor extraordinar și erau licee foarte bune de latină. Îmi amintesc că am fost la olimpiada internațională de latină, înafara Romei, eram o mână de români, mulți italieni. Deși limba lor n-are nicio treabă cu latina nemții au acele colegii clasice unde se învață și la tine și greacă veche. Bine, deci noi cu o tradiție și cu o limbă care vine de acolo, făceam mai puțină la tine decât făceau nemții la școlile lor.
Și am zis dacă tot mi-am petrecut 5 ani în viață învățând latina, poate învăț și greaca veche cu aceste ocazie și așa a venit ideea de a studia clasice la Cambridge. Îmi amintesc că am avut interviurile de la Cambridge, au fost și rămân cele mai interesante pe care le-am avut vreodată.
După ce mi-au oferit locul la facultate, i-au scris o scrisoare în latină doamnei mele profesoare de la liceu să-i mulțumească pentru cum m-a pregătit pentru primul an de facultate.
Vitalie Cojocari: Ce a fost interesant în interviu?
Sabina Ciofu: Nu te poți pregăti pentru ele, deci sunt interviuri pentru care nu există o rețete. S-au scris zeci, sute de cărți despre cum să te pregătești pentru interviurile Cambrigde și Oxford, nimic din acele interviuri n-aveau vreo legătură cu ce aș fi putut să pregătesc înainte.
În primul interviu m-au rugat să scot o carte din bibliotecă în latină și deschid la pagina 80, și să traduc în engleză. Eu tradusesem, vorbeam bine engleză, dar tradusesem latină în doar în română până la acel moment. Deci nu aveam niciun fel de și îmi amintesc că le spuneam că nu știu cuvântul în engleză, dar știu exact ce copac sau ce plantă este.
Deci a fost foarte mult un test de cum gândești mai mult decât ce știi. ( …) la un alt interviu, a fost cel mai interesant din toate. Un domn profesor foarte în vârstă, cu părul foarte lung, alb, m-a întrebat: lumea zice că acest colegiu (eram la Downing) a luat un pic un pic de arhitectură greacă.
Ești de acord? Apoi m-a întrebat: ce ți se pare că e diferit, moment în care mă gândesc că totuși, între Cambridge 2006 și Grecia antică, foarte multe lucruri diferite.
„Uită-te pe geam și zi-mi ce e diferit?”, spune el. Mă uit pe geam era un copac, am zis; copaci aveau în Grecia Antică, erau pasăre în copac, păsări sigur aveau în Grecia Antică. Nu știu, geamul, am mai spus. Mi-a mulțumit și a zis: „mi-a luat 24h să primesc în sfârșit răspunsul ăsta”.
Plus că am fost întrebată ce purtau romanii pe sub togă și am zis că nu știu.
(…)
Vitalie Cojocari: Limba latină, limba greacă veche, te pot ajuta în viață? Pot fi de folos unui tânăr care își dorește să aibă, o carieră de succes, să aibă viață îndestulată, mai ales că suntem într-o vreme în care ne tot întrebăm dacă profesiile noastre mai sunt relevante.
Sabina Ciofu: Eu voi fi un mare promotor al limbii latine în școli, evident, ținând cont de unde vin. Unu pentru că este istoria noastră și este limba noastră. Doi, pentru că este o gramatică de o logică absolut excepțională. N-o mai găsești în aproape niciuna din limbile moderne. Plus de acolo vin toate celelalte. Dacă orice faci ajungi să faci drept carieră în lumea asta va trebui să înveți o altă limbă străină și te ajută enorm, te învață cum să înveți.
Este o limbă care te învață cum să înveți. Greaca veche, foarte grea, foarte diferită. Sunt 1.000.000 de dialecte și o grămadă de excepții de la acele dialecte, motiv pentru care am făcut pe 3 ani și după aia am zis mă apuc de altceva cu viața mea, dar e ceva să poți să-l citești pe Homer sau pe Aristotel în limba lui. E ceva de care voi rămâne mândră și atașată.
Vitalie Cojocari: Care este profesia ta acum, cu ce te ocupi acum după ce ai studiat atâta timp limbi vechi?
Sabina Ciofu: Eu în facultate, că asta este și marea diferență dintre sistemul educațional continental, nu neapărat românesc, dar continental și cel britanic sau anglo-saxon este că într-un fel contează mai puțin ce studiezi, ci cum studiezi. Facultatea pentru mine a fost o experiență cap-coadă, pentru că m-am implicat în tot felul de de societăți, activități model UN modelU dezbateri, societăți de dezbatere
(…)
De la latină am plecat la Parlament European ca orice tânăr de 21 de ani care vrea să schimbe omenirea, m-am gândit unde schimb eu omenirea? Mă duc la Bruxelles, capitala Uniunii Europene și acolo mă apuc eu de schimbat omenirea. Și 10 ani am lucrat în Parlament European cu doamna Adina Vălean de la PNL pe diverse roluri, dar cu focus principal pe tehnologie. Deci prima legislație pe tehnologie din epoca asta, că s-au tot făcut atunci regulamentul cu privire la protecția datelor. Am o bucățică departe de vină. GDPR-ul. 5 ani de zile de GDPR și relația transatlantică, mai ales când vine vorba tehnologie și de transfer de date, comerțul internațional.
(…)
Sabina Ciofu: Acele soft skills, ce înveți la facultate, care te ajută mai departe în ce alegi să faci. Îți dădeam un exemplu mai devreme… În facultate, la Cambrigde, eram într-un fel de sesiune cu profesorul și cu încă vreo doi studenți despre un eseu pe care îl aveam de scris și îmi amintesc că se întoarce profesorul și zice: «Sabina tu ce crezi despre acest subiect?» Eu m-am uitat la el cu niște ochi mari și am întrebat: «Ce cred eu? Pot să zic ce cred 20 de oameni foarte inteligenți despre acest text. De ce contează ce cred eu?» Venită din cărțile de comentarii la română și istoria aceea de a învăța ce au zis alții despre ce ai citit tu.. această gândire critică «m-a terminat» în primul an de facultate.
Eu știam destul de multe din ce învățasem, dar când eram întrebată ce cred eu despre ceva, mi-a luat ceva să prind curaj, să mi se pară că ce cred eu e suficient de important față de ce mi-au zis atâția alții despre un text, mai ales despre un text scris acum 500 de ani. Deci, până la urmă a fost vorba despre toate aceste schimburi, că-i gândire critică, că-i dezbatere constructivă, mai ales în Parlament European, de o dezbatere continuă. Toate acele lucruri pe care le-am învățat în facultate mi-au fost utile mai încolo.
Dincolo de ce am învățat, este cum înveți, cum procesezi informația. Când lucram pe legislația GDPR aveam dosare de 80 de pagini, amendamente de la 200 de oameni separați, cum le potrivești, cum găsești compromis? Toate acele lucruri de fapt au venit din cum am învățat să învăț în facultate și ce-am luat mai departe cu mine”.
Sabina Ciofu coordonează activitatea techUK în domeniul politicilor internaționale și al relațiilor cu instituțiile, potrivit unei prezentări din 2024, când a fost speaker la un eveniment OECD. Cu sediul la Bruxelles, ea gestionează relațiile techUK cu instituțiile Uniunii Europene, precum și cu statele membre ale UE. Anterior, a lucrat ca consilier de politici în Parlamentul European timp de aproape un deceniu, unde s-a specializat în reglementarea tehnologică, comerțul internațional.