Creștere de 5 ori a procentului de adulți români care au participat la o formă de învățare și formare în ultima lună dinaintea anchetei sociologice făcută în România de Institutul Național de Statistică, în anul 2021, potrivit celor mai recente date Eurostat, publicate pe 30 ianuarie. Dacă în, 2020, urmau diverse cursuri de specializare doar 1% din adulții cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 ani, în 2021 procentul este de 4,9.
Din 1997, de când Eurostat înregistrează date despre România la acest indicator, țara noastră nu a avut mai mult decât 2%, iar acest lucru fiind înregistrat doar în anul 2013. Au mai fost în 2008 și 2009 înregistrate procente de 1,8, dar în ultimii 8 ani acest indicator a avut o scădere până la 0,9%, în 2020 fiind 1%, deși ținta pe care ar fi trebuit să o atingem era de 10%.
Rata indicatorului „participarea la educație și formare” se calculează pe populația 25-64 de ani, dacă în ultimele 4 săptămâni precedente anchetei Eurostat, respondenții au participat la vreun curs de formare sau la vreo formă de învățare.
Participarea adulților la învățare și formare a fost unul dintre reperele cadrului strategic pentru cooperarea europeană în educație și formare până în 2020, numit „Educație și formare 2020” (ET 2020). Această valoare de referință urmărea să atingă o medie de cel puțin 15% dintre adulții cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani, care participă la învățarea pe tot parcursul vieții în UE și România și-a asumat că va atinge 10% în 2020. Nu a atins decât 1%, dar apare această creștere în 2021.
De remarcat, că după datele Eurostat, este pentru prima dată când un stat are o asemenea evoluție de la un an la altul.
Rezultatul din 2021 face ca România să nu mai fie pe ultimul loc în Europa la acest capitol, loc ocupat mereu din 2010 până în 2020. Ba mai mult, țara noastră face astfel un salt până pe locul 4 din coada clasamentului, adică a întrecut Bulgaria (1,8%), Grecia (3,5%) și Slovacia (4,8%).
Conform Eurostat:
- Educația și formarea formală este definită ca „educație instituționalizată, intenționată și planificată prin organizații publice și organisme private recunoscute și – în totalitatea lor – constituie sistemul formal de educație al unei țări”;
- Educația și formarea non-formală sunt definite ca orice activități de învățare organizate și susținute în afara sistemului de educație formală. Se disting următoarele mari categorii de educație non-formală:
- programe non-formale;
- cursuri (care se disting în continuare în instruirea la clasă, lecții private și cursuri teoretico-practice combinate, inclusiv ateliere);
- instruire ghidată la locul de muncă.
- Învățarea informală este mai puțin organizată și mai puțin structurată. Poate include evenimente de învățare care apar în familie, la locul de muncă și în viața de zi cu zi a fiecărei persoane.
Comisia Europeană a declarat anul 2023 drept Anul competențelor, iar țările care au lucrători cu competențele cerute pe piața muncii pot obține o creștere durabilă, mai multă inovare și competitivitate îmbunătățită a companiilor, scrie G4Media.ro.
În 2021, rata de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții era de 11% în UE. Aceasta reprezintă o creștere în comparație cu 2020 (9%) și este aceeași pondere înregistrată în 2019, arată datele Eurostat.
Ratele de participare în aproape toate țările UE au crescut constant între 2011 și 2021, cu excepția Danemarcei (-10 puncte procentuale) și a Cehiei (-6 pp). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Țările de Jos (+10 pp), Suedia (+9 pp) și Finlanda (+7 pp).