În aproape doi ani de criză sanitară, copiii români au plătit cel mai mare preț social, accesul la educație a fost unul inegal și precar, calitatea hranei a fost afectată, iar accesul la servicii medicale a fost îngreunat, mai ales în cazul copiilor bolnavi cronic, atrage atenția Salvați Copiii.
Minorii au reprezentat cea mai vulnerabilă categorie socială în pandemie, riscul de sărăcie și excluziune socială în rândul acestora crescând cu 0,5 puncte procentuale, în vreme ce pentru adulți a scăzut cu 1,2 puncte procentuale.
Astfel, în 2020, potrivit datelor oficiale Eurostat, 1.582.000 de copii din România (36,3%) se aflau în risc sever de sărăcie. Pentru a veni în sprijinul copiilor vulnerabili, Salvați Copiii România organizează în decembrie Festivalul Brazilor de Crăciun, ajuns la cea de-a 21-a ediție.
Copiii români, mai afectați de criza socială decât adulții
Este pentru prima dată în ultimii cinci ani când riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în rândul copiilor români (36,3%), arată datele celui mai recent raport al Save the Children. Criza pandemică a expus acestor riscuri tocmai pe copiii cei mai vulnerabili, iar situația este și mai severă în cazul copiilor cu dizabilități, al celor de etnie romă și al celor în situație precară, cum sunt copiii născuți din mame minore.
- Sărăcia: Rata deprivării materiale severe a crescut în rândul populației generale, de la 14,5% la 15,2%, dar creșterea este dramatică în rândul copiilor – de la 17,7% la 21,4% și, în cazul copiilor mai mici de 6 ani, de la 16% la 22%.
Deprivarea materială severă înseamnă lipsa a patru din următoarele nouă lucruri:
- (1) posibilitatea de a plăti chiria și / sau utilitățile legate de locuire;
- (2) posibilitatea de a păstra locuința la o temperatură adecvată traiului;
- (3) posibilitatea de a face față, cu resurse proprii, unor cheltuieli neașteptate;
- (4) posibilitatea de a consuma carne, pește sau echivalentul în proteine cel puțin o dată la două zile;
- (5) posibilitatea de a avea o vacanță de o săptămână departe de casă;
- (6) deținerea unui autoturism;
- (7) deținerea unei mașini de spălat rufe;
- (8) deținerea unui TV color;
- (9) deținerea unui telefon fix sau mobil.
- Accesul nediscriminatoriu la servicii medicale: Pandemia de COVID-19 a accentuat disparitățile: potrivit unui raport al Salvați Copiii România, din luna aprilie 2020, 23% dintre părinți se aflau în incapacitatea de a procura medicamente pentru copiii lor, în vreme ce 15% spuneau că nu au acces la servicii medicale pentru copii.
Lipsa specialiștilor și a echipamentelor medicale în anumite domenii, cele mai critice fiind oncologia și bolile rare, îi obligă pe părinți să recurgă la tratamente medicale în afara țării, costurile fiind adesea prohibitive și astfel doar unii copii au o șansă reală la viață. La nivelul anului 2020 doar, CNAS spune că a decontat 841 de cereri de tratament medical pentru copii, planificat în străinătate, dar numărul cazurilor decontate nu este egal cu numărul cazurilor, pentru că există o întârziere a plăților 1.
Educație echitabilă și de calitate pentru toți copiii: În ianuarie 2020, peste 275.000 de copii cu vârsta învățământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la școală, iar, pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului școlar pentru anul 2018/2019 a fost de 2,1%, ceea ce înseamnă aproximativ 35.300 de elevi, indicatorul fiind în creștere față de anii anteriori.
41% dintre elevii români din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional, conform evaluării internaționale PISA.
Închiderea școlilor în contextul pandemiei de Covid-19 a împiedicat accesul la educație pentru peste 600.000 de copii, care nu au avut acces la școala online, fie pentru că nu au avut internet, fie pentru că nu au avut tablete.
- Copiii lăsați în țară, în urma migrației economice a părinților: Numărul acestora a ajuns la 75.136 la finalul lunii decembrie 2020, dintre care 13.253 cu ambii părinți plecați, iar 9.409 rămânând în grija unui singur părinte, celălalt fiind nevoit să muncească peste graniță. Cei mai mulți rămân în grija bunicilor sau a altor rude, dar sunt și cazuri în care copiii sunt lăsați pe cont propriu sau în sistemul alternativ de protecție.
- Nutriție sănătoasă: Datele comparative al UE 5 ne arată că, la nivelul populației generale din țara noastră, procentul gospodăriilor care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne/pește sau alt tip echivalent de proteine ajungea la 14,2% (media UE fiind de 6,7%). Aceeași sursă ne arată că 26,5% dintre copiii României cresc în locuințe care nu au toalete în interiorul casei, media la nivelul UE fiind de doar 1,8%.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a atras atenția asupra necesității unor politici publice care să restabilească accesul real la educație, nutriție sănătoasă și servicii medicale. „Disparitățile sociale au fost agravate de criza sanitară, căreia îi urmează o criză socială cu consecințe pe termen lung, pentru întreaga societate. E nevoie de politici publice coerente, precum și de solidaritate. Încrederea socială este un capital esențial”, a spus Alexandrescu.
Pe fondul crizei sociale care pune copiii vulnerabili în situații ridicate de risc, Organizația Salvați Copiii România a decis să creeze Fondul de solidaritate, unde vor fi strânse fondurile colectate la Festivalul Brazilor de Crăciun. Seara de Gală a Festivalului Brazilor de Crăciun va avea loc în data de 9 decembrie la Muzeul Național de Artă al României, în vederea licitării celor mai frumoși brazi de Crăciun și strângerii, astfel, de fonduri pentru restabilirea accesului nediscriminatoriu la educație și la servicii medicale de calitate pentru copiii vulnerabili, prin dotarea prioritară a secțiilor de pediatrie și a maternităților din țară cu aparatură medicală vitală.
Companiile care vor să contribuie la Fondul pentru Solidaritate o pot face folosind contractul
de sponsorizare.
Designerii și artiștii care au creat brazi unici, pentru această ediție, sunt: Omid Ghannadi, Adela Pârvu, cu sprijinul PPG România, Adina Buzatu, Doina Levintza, Smiley și Hahaha Production, Teodor Graur, Dhaniel Nora, cu sprijinul Sephora, Gheorghe Fikl, Obie Platon, Ana Bănică, Hamid Nicola Katrib, Smaranda Almășan, Irina Dragomir, Daniel Codrescu, Ana Mohonea și Maria Mohonea – Architectural Christmas, Anca Fetcu Lupu, Felicia Simion, cu sprijinul Mara Mura, Laura Hîncu, Nicu Bocancea & Florăria Iris, Irina Totoianu, cu sprijinul Libris.ro și Octav Roman, Creativ Interior.
Acestora li se vor alătura bradul realizat de elevii Școlii Gimnaziale Step by Step & Dhaniel Nora și bradul Salvați Copiii, realizat de Ștefania Mircea și o parte dintre copiii din programele Salvați Copiii.