Sistemul de evaluare de la Bacalaureat este criticat de Consiliul Național al Elevilor, organizație care cere măsuri pentru anul viitor în privința formării profesorilor corectori și a baremelor de notare. „Există corectori care nu acordă punctaje parțiale pentru răspunsuri incomplete sau pentru pașii de rezolvare a unor exerciții”, ceea ce duce la discrepanțe între nota inițială și cea finală – este una din cauzele văzute de reprezentanții elevilor.
CNE atrage atenția asupra faptului că „în cazul materiilor specifice profilului uman, criteriile specificate în aceste bareme nu reușesc întotdeauna să formeze aceeași imagine tuturor cadrelor didactice implicate în procesul de corectare, astfel că, în funcție de persoană, se poate considera că teza elevului se încadrează sau nu în punctaj. În cazul materiilor specifice profilului real, se întâmplă exact opusul, unde o parte din corectori nu acceptă variante alternative de rezolvare care, deși sunt corecte, nu sunt specificate în barem”.
„În alte cazuri există și erorile umane, în momentul în care sunt introduse în sistem punctaje eronate, aspect care poate afecta viitorul elevilor în cauză. Astfel, Consiliul Național al Elevilor solicită ferm ca pentru anii următori să se ia măsuri de siguranță în acest sens, având în vedere că în această sesiune, la proba de Limba și literatura română, 300 de lucrări au avut note modificate cu peste un punct și jumătate, potrivit raportului publicat de Ministerul Educației”, se mai arată în comunicat.
CNE susține că, „pentru ca elevii să poată avea șanse egale, la examenul de bacalaureat și ulterior, la înscrierea în învățământul universitar, este fundamental ca toți profesorii care fac parte din comisiile de evaluare să beneficieze de aceeași instruire și de o prelucrare mult mai aprofundată a baremului, care să cuprindă mai multe metode de rezolvare, astfel încât să nu poată interpreta diametral opus răspunsurile oferite de elevi la probele susținute, iar evaluarea să fie una obiectivă”, potrivit organizației.
- Amintim că peste 54.600 de constatații au fost depuse la examenul național de Bacalaureat, potrivit datelor Ministerului Educației. Acesta este al treilea an cu cel mai mare număr de contestații din ultimii 10 ani. După evaluarea lucrărilor contestate, au fost modificate notele pentru 51.646 de lucrări, ceea ce înseamnă că au fost corectate greșit. Vineri, 7 iulie, rezultatele finale de la Bacalaureat 2023, sesiunea iunie-iulie, au fost publicate de Ministerul Educației.
- În urma soluționării contestațiilor, rata de succes a crescut cu 2,2% pe ansamblul tuturor promoțiilor (de la 72,8% la 75%), fiind aproape la același nivel cu procentul din sesiunea iunie – iulie 2022 (75,2%), potrivit sursei citate.
Redăm comunicatul CNE integral mai jos:
„Evaluarea la examenele naționale – în ce măsură depinde doar de profesorul evaluator?
În urma afișării rezultatelor contestațiilor depuse pentru examenul de bacalaureat, s-au constatat, în nenumărate rânduri, diferențe foarte mari față de punctajele inițiale. Cum se justifică acest aspect?
Cu siguranță, în aceste situații se remarcă prezența subiectivității, din cauza faptului că baremele de corectare lasă loc de interpretare profesorilor. În cazul materiilor specifice profilului uman, criteriile specificate în aceste bareme nu reușesc întotdeauna să formeze aceeași imagine tuturor cadrelor didactice implicate în procesul de corectare, astfel că, în funcție de persoană, se poate considera că teza elevului se încadrează sau nu în punctaj. În cazul materiilor specifice profilului real, se întâmplă exact opusul, unde o parte din corectori nu acceptă variante alternative de rezolvare care, deși sunt corecte, nu sunt specificate în barem.
De asemenea, există și corectori care nu acordă punctaje parțiale pentru răspunsuri incomplete sau pentru pașii de rezolvare a unor exerciții. Astfel, din nou pot fi apărea discrepanțe substanțiale de punctaje între anumiți elevi, datorate strict subiectivismului creat de barem.
Totuși, în alte cazuri există și erorile umane, în momentul în care sunt introduse în sistem punctaje eronate, aspect care poate afecta viitorul elevilor în cauză. Astfel, Consiliul Național al Elevilor solicită ferm ca pentru anii următori să se ia măsuri de siguranță în acest sens, având în vedere că în această sesiune, la proba de Limba și literatura română, 300 de lucrări au avut note modificate cu peste un punct și jumătate, potrivit raportului publicat de Ministerul Educației. Pentru ca elevii să poată avea șanse egale, la examenul de bacalaureat și ulterior, la înscrierea în învățământul universitar, este fundamental ca toți profesorii care fac parte din comisiile de evaluare să beneficieze de aceeași instruire și de o prelucrare mult mai aprofundată a baremului, care să cuprindă mai multe metode de rezolvare, astfel încât să nu poată interpreta diametral opus răspunsurile oferite de elevi la probele susținute, iar evaluarea să fie una obiectivă.
Totodată, sistemul prin care notele sunt adăugate într-o bază de date ar trebui îmbunătățit sau supus mai multor verificări, pentru a elimina greșelile de tipărire. În cazul diferențelor majore dintre punctaje, este evident că problema nu vine de la elev, ci de la sistemul prin care acesta este evaluat. La momentul actual, dacă nota oferită în urma contestațiilor are o diferență mai mare de 1,5 puncte față de cea inițială, lucrarea în cauză ajunge la o a treia comisie de evaluare. Astfel, în această sesiune, putem observa o creștere alarmantă a notelor modificate, în ciuda existenței unui barem unic atât înainte, cât și după evaluarea contestațiilor.
„Este trist cum elevii rămân cei care au de suferit în urma unui sistem de evaluare subiectiv, care nu dispune de instrumentele necesare pentru a asigura aceleași șanse pentru toți elevii. Diferențele uriașe de punctaj nu își pot găsi altă explicație decât lipsa de implicare în elaborare baremelor și calibrarea acestora cu subiectele.” – a declarat Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor.”