Sorin Cîmpeanu, replică după ce a propus în lege desființarea CNATDCU și analizarea plagiatelor de către universități: Acordarea titlului de doctor trebuie să fie o prerogativă a universității. Legislația actuală disipează asumarea răspunderii putând genera situații grave

Sorin Cîmpeanu / Foto: INQUAM Photos - Sabin Cirstoveanu

Ministrul Educației susține că universitățile sunt cele care trebuie să își asume acordarea titlului de doctor, argumentând că “legislația actuală disipează asumarea răspunderii putând genera situații grave”. “În prezent, conducerile universităților știu ca dacă „apar erori din perspectiva științifică sau a eticii”, tezele de doctorat vor mai fi validate, în mod strict formal/birocratic, pe 3 paliere: comisia de specialitate CNATDCU, Consiliul General CNATDCU și prin ordin de ministru de atribuire a titlului de doctor, degrevând instituțiile de învățământ superior de asumarea răspunderii din perspectiva respectării normelor de etică universitară”, spune Sorin Cîmpeanu, într-o declarație emisă după ce Edupedu.ro a dezvăluit că proiectul de lege a învățământului superior prevede desființarea CNATDCU, instituția-cheie în soluționarea plagiatelor din doctorate, și gestionarea plagiatelor de către universități.

Ministrul spune că, prin noua lege, nu CNATDCU, ci “Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare va verifica existența plagiatului în lucrările de doctorat! După constatarea plagiatului de către Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul Educației va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor”.

“Instituțiile de învățământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislației în sensul asumării de către universități a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de Licență/Master/Doctorat, precum și în acord cu practicile internaționale”, susține Sorin Cîmpeanu.

Citește mai jos argumentele invocate de ministrul Educației în susținerea desființării CNATDCU și a introducerii următorului mecanism de analizare a plagiatelor, în proiectul legii învățământului superior: comisiile de etică de la nivelul universităților analizează sesizările de plagiat și pronunță o “decizie motivată”. În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia poate fi contestată la noi instituții – CNETU sau CNEMU – și în situația în care decizia Comisiei de etică privind existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat a rămas definitivă, aceasta este comunicată rectorului care în termen de maximum 30 de zile are obligația de a formula acțiune în contencios administrativ în vederea anulării deciziei de acordare a titlului de doctor.

Comunicatul de presă integral semnat de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, după ce Edupedu.ro a relatat pe larg intenția sa de a desființa CNATDCU, prin noua lege a educației:

Plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor!

Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare va verifica existența plagiatului în lucrările de doctorat! După constatarea plagiatului de către Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul Educației va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor.

Prevederile noii Legi a învățământului superior, în situația adoptării acesteia, se vor aplica pentru viitor, sesizările în curs urmând a fi soluționate de CNATDCU potrivit normelor aplicabile la data formulării acestora.

Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) este definită în lege ca o instanță de apel supremă la nivel academic, o instituție care să trateze cu profesionalism orice sesizare, primită din orice sursă, cu privire la respectarea condițiilor de etică în dobândirea titlurilor universitare, inclusiv plângerile împotriva comisiilor de etică din universități. CNETU va deveni o instanță de apel puternic profesionalizată/specializată.

Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare poate și trebuie să preia cei mai buni specialiști CNATDCU.

Argumente pentru profesionalizarea structurilor și mecanismelor de prevenire și verificare a abaterilor de la etica universitară:

1. CNETU va analiza orice solicitare și va constata plagiatele! Va fi o instanță de apel puternic specializată/profesionalizată care va avea responsabilitatea analizei tuturor sesizărilor/plângerilor, inclusiv împotriva deciziilor comisiilor de etică din universități.

2. Universitățile sunt cele care acordă titlul de doctor în toate statele în care funcționează sisteme avansate/performante de educație. Acordarea titlului de doctor trebuie să fie o prerogativă a universității care acordă titlurile pe toate cele 3 cicluri de studii: Licență, Master și Doctorat.

3. Universitățile sunt cele care organizează admiterea și înmatricularea studenților doctoranzi, care asigură procesul de pregătire doctorală, stabilesc comisiile de susținere, asigură îndrumarea, susținerea și notarea examenelor și referatelor și, la finalul pregătirii doctorale, asigură și asumă susținerea tezei de doctorat. Este firesc și imperios necesar ca toate instituțiile de învățământ superior să își asume și responsabilitatea acordării titlului de doctor.

4. Legislația actuală disipează asumarea răspunderii putând genera situații grave. În prezent, conducerile universităților știu ca dacă „apar erori din perspectiva științifică sau a eticii”, tezele de doctorat vor mai fi validate, în mod strict formal/birocratic, pe 3 paliere: comisia de specialitate CNATDCU, Consiliul General CNATDCU și prin ordin de ministru de atribuire a titlului de doctor, degrevând instituțiile de învățământ superior de asumarea răspunderii din perspectiva respectării normelor de etică universitară. Consiliul General CNATDCU nu citește/nu analizează NICIODATĂ conținutul științific al tezelor de doctorat: se votează strict formal, neexistând nicio situație de plagiat ex-ante acordării unui titlu de doctor identificată de membrii Consiliului CNATDCU. Consiliul General CNATDCU votează doar nume și titlturi de teze! Și asta deși HG 681/2011 prevede verificarea de către CNATDCU a conținutului știintific, inclusiv din perspectiva existenței plagiatului. Într-o singură ședință/sesiune a Consiliului General CNATDCU se validează sute de teze de doctorat care au sute de pagini fiecare, în peste 70 de domenii diferite.

5. Instituțiile de învățământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislației în sensul asumării de către universități a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de Licență/Master/Doctorat, precum și în acord cu practicile internaționale.

6. Odată cu participarea instituțiilor de învățământ superior românești în Alianțe de universități europene și introducerea programelor de studii doctorale de tip „joint degree” care se finalizează cu o diplomă comună, oare cum ar putea fi acordat titlul de doctor pentru o universitate occidentală de către rectorul/președintele universității, iar pentru o universitate românească să fie ministrul educației cel ce semnează și asumă acordarea titlului de doctor? Răspuns: Nicicum!

7. În noul proiect al Legii învățământului superior Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar se pronunţă asupra litigiilor privind nerespectarea eticii în managementul universitar și asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice, iar Comisia Națională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU) va fi o altă structură puternic profesionlizată pentru elaborarea și respectarea standardelor științifice pentru acordarea titlurilor de doctor și a calificativelor pentru tezele de doctorat.

8. Un pas important în prevenirea fraudelor universitare este reprezentat de reglementarea înființării Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii  (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educației prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Invăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). RUNIDAS va gestiona integrat diplomele eliberate de unitățile de învățământ /instituțiile de învățământ superior și registrele matricole de la nivelul unităților de învățământ /instituțiilor de învățământ superior/Academiei Române.

9. Proiectul noii Legi a învățământului superior consolidează perspectiva eticii prin includerea unor reglementări care definesc și clarifică normele de etică universitară și deontologie profesională, abaterile de la normele de etică universitară și deontologie profesională, situațiile de tip conflict de interese și procedurile de analiză a sesizărilor privind etica și deontologia profesională.

10. Tot noul proiect al Legii învățământului superior include, pentru prima dată, obligativitatea introducerii cursurilor de etică universitară în planurile de învățământ ale tuturor programelor de licență.

În aceste condiții considerăm evidentă nevoia de coerență, de eficientizare și de profesionalizare a structurilor și mecanismelor care se ocupă de verificarea respectării normelor de etică universitară, un aspect esențial pentru o recredibilizare atât de necesară a universităților românești.

Odată cu asumarea răspunderii acordării titlului de doctor de către universități, sintagma „Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare” devine caducă și impune o reorganizare în spiritul unei puternice profesionalizări a Comisiei Naționale de Etică a Titlurilor Universitare care va trebui să-și concentreze toate resursele pe aspectele de etică universitară.

Proiectele legilor educației sunt în consultare publică până în data de 24 august și așteptăm orice propuneri care pot genera îmbunătățirea acestora!

#reorganizareapentruprofesionalizareNUestedesființare!

Sorin Mihai CÎMPEANU,

Ministrul Educației

Informații de background
DOCUMENT Proiectul Legii învățământului superior – cum transferă la universități analiza plagiatelor:

“Art. 157
(1) Sesizările privind abaterile de la normele de etică și deontologie profesională sunt analizate la nivelul instituției de învățământ superior de Comisia de etică de la nivelul acesteia.
(2) În cadrul procedurii de cercetare prevăzută la alin (1) este obligatoriu să se respecte dreptul la apărare al persoanei cercetate.
(3) Membrii Comisiei de etică au obligația să analizeze cu obiectivitate în mod impartial faptele sesizate. Este interzisă exprimarea în spațiul universitar sau în afara lui a oricărei opinii anterior rezoluției finale de stabilire a existenței abaterii, cu privire la vinovăția
persoanei cercetate.

Art. 158
(1) Sancțiunile care pot fi aplicate pentru încălcarea normelor de etică profesională sunt următoarele:
a) avertisment scris;
b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de
etică profesională;
c) destituirea din funcţia de conducere;
d) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţare din fonduri publice
destinate cercetării;
e) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 5 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs;
f) măsuri în vederea anulării titlului de doctor.
(2) Comisiile de etică de la nivelul instituțiilor de învățământ superior cercetează existența abaterilor de la normele de etică universitară și se pronunță prin decizie motivată, care se comunică persoanei cercetate și persoanei care a formulat sesizarea.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia poate fi contestată la CNETU sau CNEMU, după caz.
(4) În situația în care decizia comisiei de etică nu este contestată în termenul prevăzut la alin (3) aceasta este definitivă și obligatorie pentru persoana cercetată și pentru instituția de învățământ superior.
(5) În situația în care decizia Comisiei de etică privind existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat a rămas definitivă, aceasta este comunicată rectorului care în termen de maximum 30 de zile are obligația de a formula acțiune în contencios administrativ în vederea anulării deciziei de acordare a titlului de doctor, pentru titlurile doctor confirmate de instituția de învățământ superior.
(6) În situația în care titlul de doctor a fost confirmat prin ordin al ministrului educației, în conformitate cu dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, Comisia de etică de la nivelul instituției de învățământ superior transmite decizia către Ministerul Educației care în termen de maximum 30 de zile are obligația de a formula acțiune în contencios administrativ în vederea anulării ordinului de acordare a titlului de doctor.
(7) Dreptul persoanei cercetate de a formula acțiune în instanță pentru contestarea sancțiunilor aplicate conform acestui capitol este garantat.

Art. 159
(1) Orice persoană poate sesiza instituţia de învăţământ superior cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia profesională. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura instituţiei de învăţământ.
(2) Comisia de etică universitară păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării și a persoanelor care fac obiectul sesizării.”

CAPITOLUL XVI COMISII CONSULTATIVE ALE MINISTERULUI EDUCAȚIEI
Art. 142

(1) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, în scopul profesionalizării și eficientizării activității, Ministerul Educației constituie comisii naționale și registre corespondente de experţi, prin ordin al ministrului educației.
(2) Comisiile naționale de la nivelul Ministerului Educației sunt:
a) Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS);
b) Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
c) Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
d) Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
e) Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS)
f) Comisia Naţională al Bibliotecilor Universitare (CNBU).
(3) Membrii Comisiilor naționale prevăzute la alin (2) sunt numiți prin ordin al ministrului educației, după consultarea CNR, și sunt cadre didactice, având cel puţin titlul de conferenţiar ori titluri echivalente obţinute în străinătate sau membri ai Academiei Române şi ai unor instituţii de cultură. CNETU și CNEMU au în componență şi câte un reprezentant al studentilor, cu drept de vot. În CNFIS reprezentantul studenților are statut de observator.
(4) Înfiinţarea, structura şi componenţa comisiilor, precum și regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, stabilite la alin. (2) se reglementează prin ordin al ministrului educației.
(5) Bugetele acestor comisii sunt gestionate prin UEFISCDI şi se constituie pe bază contractuală între Ministerul Educației şi UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.
(6) Pentru comisiile naționale prevăzute la alin. (2), mandatul este de 5 ani.
(7) Activitatea comisiilor naționale prevăzute la alin. (2) este coordonată de către Direcția Generală care gestionează învățământul superior din cadrul Ministerului Educației.
(8) În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educației colaborează cu CNR şi, după caz, cu alte structuri asociative ale instituțiilor de învățământ superior, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative, federaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ superior şi cercetare științifică, precum şi cu federaţii studenţeşti legal constituite la nivel naţional.

Art. 143
CNFIS are următoarele atribuţii principale:
a) propune metodologia de finanţare a instituțiilor de învățământ superior şi stabileşte costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învățământul superior dual;
b) verifică periodic realizarea proiectelor de dezvoltare instituţională şi eficienţa gestionării fondurilor publice de către instituțiile de învățământ superior;
c) propune Ministerului Educației măsuri pentru finanţarea complementară a instituțiilor de învățământ superior pe bază de proiecte instituţionale;
d) prezintă anual Ministerului Educației un raport privind starea finanţării învăţământului superior şi măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public.
e) îndeplinește orice alte atribuții pentru sprijinirea activității Ministerului Educației în domeniul său de competență.

Art. 144
(1) CNSTGU propune standardele minimale naționale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din instituțiile de învățământ superior, a atestatului de abilitare, a titlului de doctor, inclusiv în ceea ce privește acordarea calificativelor. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNSTGU, după consultarea cu CNR.
(2) Pentru elaborarea standardelor menționate la alin. (1) CNSTGU este sprijinit în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației, pe baza unor criterii de competență și prestigiu profesional.
Art. 145
(1) CNETU se constituie prin ordin al ministrului educației, membrii fiind selectați pe baza unor criterii de competență și probitate profesională și morală.
(2) CNETU se pronunță asupra contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiilor de etică ce funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, pentru soluționarea sesizărilor privind abaterile de la normele de etică și deontologie profesională în obținerea titlurilor universitare.
(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, CNETU se pronunță prin rezoluție, după cum urmează:
a) menținerea deciziei comisiei de etică de la nivelul instituției de învățământ superior;
b) anularea deciziei comisiei de etică de la nivelul instituției de învățământ superior.
(4) În situația menționată la alin (3) lit. a) și b), CNETU comunică instituției de învățământ superior rezoluția dispusă, cu obligația de respectare a acesteia în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(5) În activitatea sa, CNETU este sprijinit de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației, pe baza unor criterii de competență și prestigiu profesional și moral.
(6) Regulamentul de organizare și funcționare a CNETU se aprobă prin ordin al ministrului educației.
(7) Sesizările privind existența plagiatului, aflate pe rolul Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare se soluționează cu aplicarea prevederilor legale în vigoare la data formulării sesizării.

DOCUMENT INTEGRAL Descarcă de mai jos Proiectul Legii învățământului superior pus în dezbatere de Sorin Cîmpeanu:
Citește pe aceeași temă și:
BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare
Desființarea CNATDCU este o tentativă de mușamalizare a oricărei fraude. Este aberant mecanismul care trimite o decizie de plagiat dată de experții Consiliului la decizia justiției – declară matematicianul Vasile Brînzănescu, membru în conducerea instituției-cheie în soluționarea plagiatelor
Abuzurile de putere ale premierului Ciucă. Generalul distruge instituții întregi ca să scape de acuzația de plagiat
Voi sesiza Consiliul Europei privind propunerea de desființare a CNATDCU, anunță deputatul USR Iulian Bulai
Cătălin Drulă, președintele USR, reacție virulentă la propunerea de desființare a CNATDCU: Să-ți fie rușine, Sorin Cîmpeanu! USR îi cere lui Iohannis să intervină pentru schimbarea proiectului de lege astfel încât Consiliul să își facă treaba în continuare
EXCLUSIV Profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români: Proiectul Legii învățământului superior – compilare, centralizare, uniformizare
Exit mobile version