Erorile și sincopele din prima zi a examenului de bacalaureat au fost „normale” și „ne așteptam să se întâmple”, a declarat la emisiunea InfoEdu de la TVR Info Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației. În emisiune au fost prezentate mai multe mărturii ale elevilor care au susținut proba de Limba și literatura română și care spuneau că au existat întârzieri și că scanarea nu a decurs chiar cum se așteptau. În replică, Sorin Ion Acesta a spus că „toate erorile au fost luate în calcul”, iar la ora 19, ora de desfășurare a emisiunii, toate lucrările erau încărcate în platformă și securizate.
Și Edupedu.ro a scris despre faptul că scanarea lucrărilor la Bacalaureat i-a luat pe nepregătite pe mulți dintre profesorii asistenți, care ar fi fost instruiți în dimineața probei, cu documente distribuite pe grupuri de Whatsapp.
„Nu e chiar o surpriză, pentru că atâta vreme cât într-o astfel de acțiune sunt implicați mii de oameni, avem două riscuri – eroarea tehnică și eroarea umană, dar toate au fost luate în calcul la ora la care vorbim. Absolut toate lucrările sunt încărcate în platformă, inclusiv cele câteva care au constituit subiect de rezervă. Știți că atunci când elevul are o problemă îndreptățită în urma căreia n-a putut să ajungă la examen, poate susține examenul după ora prânzului, după ce s-a terminat prima sesiune, primește alte subiecte. Inclusiv acele lucrări, în acest moment, sunt în platformă. Repet, ne așteptam să mai fie probleme pe alocuri cu internetul sau echipamentele să mai dea bătăi de cap unora dintre operatorii din săli”, a spus Sorin Ion.
Secretarul de stat a declarat în emisiune, pentru că unul dintre elevii intervievați a spus că „a venit altcineva din afară” să rezolve o situație în care scanarea lucrărilor nu funcționa, că acele „alte persoane” sunt de fapt persoanele formate direct de Ministerul Educației și care sunt de regula informaticienii prezenți în fiecare comisie de examen.
„Platforma presupune mai multe roluri, de la rolul de coordonare al Ministerului Educației, rolul Centrul Național de Politici în Educație, care realizează baremele digitale, până la comisie județeană, centru de examen, centru de evaluare, plus operatorii din săli și evaluatorii. Toate aceste roluri au acțiuni distincte pe platformă. Noi am făcut instruiri până la un nivel de la care instruirea a fost în cascadă. Acum, repet, este prima zi în care experimentăm asta la nivel național, după cele două programe pilot, de anul acesta și de anul precedent. Rezultate la acele programe pilot au fost suficient de încurajatoare încât să ne determine să generalizăm acest sistem.
Întrebat dacă „lucrurile s-ar putea complica” anul viitor, când vor fi peste 120.000 de elevi în examene, nu sub 15 mii, ca acum, Sorin Ion a spus că „din punct de vedere tehnic, în 2023, digital aproape nu avem limite, deci tehnic nu o să fie o problemă. Sunt în lumea aceasta platforme care funcționează simultan cu mult mai mulți utilizatori. Gândiți-vă la o platformă pe care tinerii noștri ascultă muzică, pe care se încarcă în fiecare secundă videoclipuri, se vizualizează… Să nu uităm că avem sprijinul serviciului de Telecomunicații Speciale în acest proiect și din punctul acesta de vedere suntem optimiști. Sigur, cea mai mare problemă este în acest moment o instruire ca la carte. De asta ne și așteptam ca în prima zi să mai fie sincope. Dar să știți că într-un timp extrem de scurt de la finalizarea probei, peste 90% din lucrări erau deja în platformă. Au fost probleme punctuale, de neînțelegere a modului de scanare doar în două județe, de fapt, într-unul singur, iar în celălalt a fost o chestiune de procedură, dar concluzia zilei este că vom merge mai departe”.
Sorin Ion a spus că evaluarea, chiar și în forma aceasta digitalizată a lucrărilor, se va face de către profesori, nu de către roboți, cum susținea unul dintre elevii care fuseseră la probă și era intervievat de reporteri într-un reportaj la începutul emisiunii.
Oficialul a spus ce poate Ministerul Educației face cu datele colectate în acest fel, prin scanarea lucrărilor: „În afara procesului în sine de evaluare sunt nenumărate analize post-examen care pot fi realizate. Putem vedea foarte rapid dacă, de exemplu la disciplina matematică. Dacă 90% dintre copiii intrați în examen n-au rezolvat un anumit subiect, este fie o problemă a subiectului, fie o problemă de program școlară, iar în timp acestea pot constitui elemente reglatorii ale procesului de învățare.
Și trebuie să fim realiști și să înțelegem faptul că orice perfectibil.
Până acum puteam să tragem concluzii după un examen, că un număr de copii a luat nota șapte, un număr a luat nota opt, ș.a.m.d. Acum putem ști exact dacă la fiecare subiect, fiecare subpunct al unui subiect, cam care a fost nivelul de răspuns în țară la nivelul unei întregi generații. Iar analizele acestea ne vor fi foarte utile în proiectarea următoarelor acțiuni în acest sens. Asta pe lângă reducerea unor etape atât de birocratice și atât de obositoare pentru creierul uman. Să știți că povestea cu borderoul de colectare, de care povesteau colegii mei, este un adevărat coșmar, de obicei pentru profesorii evaluatori. Uneori durează mai mult să faci partea birocratică, să spunem partea de bucătărie internă, decât procesul de evaluare în sine. În acest moment toate lucrurile astea dispar. Borderoul dispare.
Să explic mecanismul – în momentul în care lucrarea este repartizată spre evaluare, când apăsăm butonul „start evaluare”, o lucrare se poate duce către doi profesori situați în colțuri diferite ale țării, niciodată nu vor ști unul de celălalt. Repartizarea se face aleatoriu, astfel încât nu mai mergem pe principiul „eu și colegul meu avem 100 de lucrări comune” – eu pot să am lucrări comune cu 100 de evaluatori diferiți. Mai mult decât atât, dacă după prima evaluare diferența dintre cei doi e mai mare de un punct, platforma identifică lucrarea, o trimite automat la alți doi evaluatori. Iar lucrurile astea se întâmplă automatizat”.