Accidentul petrecut luni la Bistrița, în care un elev a atacat cu cuțitul o profesoară și a rănit un alt elev, „nu mai are nicio legătură nici cu politizarea, nici cu depolitizarea, nici cu alte subiecte, ci are legătură cu radicalizarea unei părți a tineretului din România”, a afirmat azi Sorin Ionescu, propus ministru delegat pentru învățământ preuniversitar, în cadrul audierii sale din comisiile parlamentare. El a spus, cu această ocazie, că este necesară o lege pentru ca profesorii să fie mult mai mult protejați în fața agresiunilor și este „imperios necesar să schimbăm statutul cadrului didactic astfel”.
„Haideți să considerăm că nu mai avem subiecte tabu în societate și tot ceea ce ține de educația pentru cetățenie democratică, de modul în care acești copii învață de mici să se raporteze la colegii lor trebuie să devină prioritate în tot ceea ce facem împreună”, a spus Sorin Ionescu. El a făcut declarația răspunzând la o întrebare referitoare la cazul de la Bistrița-Năsăud, în care o profesoară de matematică și un elev au fost atacați de un elev de clasa a VII-a.
El a amintit că un act de violență a avut loc și în Timiș, în urmă cu o săptămână, când un profesor a fost atacat de părinți în curtea școlii.
„Dincolo de declarații politice, este clar că trebuie să întărim rolul profesorului, chiar și printr-o lege în care acesta să fie protejat mult mai mult față de cât este în acest moment”, a afirmat Sorin Ionescu. El a apreciat, pe aceeași temă:
- „Noi am fost formați într-o lume în care am învățat istorie, matematică, geografie, am învățat s-o și predăm. Dar, din păcate, România lui 2040 (n.red. – când actualii elevi vor fi în câmpul muncii) va fi și o Românie în care aceste provocări vor fi prezente. De aceea cred că este – și subscriu celor care în spațiul public au au susținut lucrul acesta – este imperios necesar să schimbăm statutul cadrului didactic astfel încât și legea să îl protejeze mai mult în fața unor astfel de de agresiuni”.
Declarațiile lui Sorin Ionescu pe această temă, pe larg:
„Ceea ce s-a întâmplat astăzi la Bistrița-Năsăud iese din tiparul unei școli, care nu mai are nicio legătură nici cu politizarea, nici cu depolitizarea, nici cu alte subiecte, ci are legătură cu radicalizarea unei părți a tineretului din România. Vreau să vă aduc aminte că acum o săptămână a mai fost un caz de violență în chiar județul Timiș. De data aceasta n-a fost vorba despre o un caz de genul acesta de radicalizare, dar a fost vorba de un act de violență al unui părinte, comis asupra unui cadru didactic.
Trebuie să pornim de la două realități care au legătură cu România lui 2040. Trăim în zone emergente, în zone în care profesorul nu mai poate rezolva singur toate problemele care apar în societate. Și îmi aduc aminte, când lucram la Prefectura județului Timiș, era domnul Bode ministru de Interne și în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor au foarte multe programe de colaborare interministerială. Și eu cred că aceste programe trebuie să se dezvolte și nu doar să se dezvolte, să se ducă către clase.
Pe de altă parte, dincolo de declarații politice, este clar că trebuie să întărim rolul profesorului, chiar și printr-o lege în care acesta să fie protejat mult mai mult față de cât este în acest moment. Și, de aceea, noi putem veni cu inițiativa, dar avem nevoie neapărat de sprijinul dumneavoastră. Partea bună, dacă există o parte bună în ceea ce s-a întâmplat astăzi la Bistrița, este că acea colegă a noastră, doamna de matematică, este în afara oricărui pericol.
Partea rea este că, dacă în ziua de astăzi doar vom discuta despre eveniment ca fiind o chestiune izolată, riscăm ca în viitor aceste tipare să se propage pe tot ce înseamnă canale de comunicații, surse online și mediu non-formal, în care, trebuie să recunoaștem, noi, ca profesori, nu avem un acces direct. Noi am fost formați într-o lume în care am învățat istorie, matematică, geografie, am învățat s-o și predăm. Dar, din păcate, România lui 2040 va fi și o Românie în care aceste provocări vor fi prezente.
De aceea cred că este – și subscriu celor care în spațiul public au au susținut lucrul acesta – este imperios necesar să schimbăm statutul cadrului didactic astfel încât și legea să îl protejeze mai mult în fața unor astfel de de agresiuni. Cazul de la Bistrița nu mai are legătură nici cu noi, nici cu dumneavoastră.
Ci are legătură cu cum va evolua România în următorul deceniu și dacă acum vom interveni foarte ferm, nu zic dur, prin măsuri legislative foarte clare prin care cadrul didactic să fie protejat, iar școala să fie un spațiu în care doar comunicarea să fie prezentă, în 2040, cum spunea domnul Dobre, vom avea o școală sigură. Dacă nu, peste câteva luni, vom relua discuția pe alte cazuri punctuale și vom spune că sunt accidente. Dacă vă aduceți aminte, cei care aveți, ca și mine, mai mult păr alb în cap, în urmă cu câteva, de câțiva ani, spuneam că la noi nu e cazul să discutăm în școli despre droguri.
Știți, erau prin anii 2000 unii care ziceau că sunt subiecte tabu. Haideți să considerăm că nu mai avem subiecte tabu în societate și tot ceea ce ține de educația pentru cetățenie democratică, de modul în care acești copii învață de mici să se raporteze la colegii lor trebuie să devină prioritate în tot ceea ce facem împreună. De aceea, eu cred că ceea ce s-a întâmplat astăzi la Bistrița este o palmă pe obrazul fiecăruia dintre noi, cei care suntem prezenți aici, în sală.”