România înregistrează al doilea cel mai scăzut procent de încredere a respondenților în calitatea sistemului de educație, după Peru, și în scădere față de anul trecut, potrivit studiului global Ipsos Education Monitor 2025, desfășurat în 30 de țări. Concret, doar 12% dintre respondenți consideră că sistemul educațional din România este de calitate, prevede cercetarea realizată în perioada 20 iunie – 4 iulie 2025. De remarcat că opiniile românilor chestionați au fost culese chiar în perioada în care premierul Ilie Bolojan și ministrul Daniel David discutau măsurile dure care aveau să afecteze educația, singurul sector bugetar lovit până acum de reduceri de cheltuieli și de acuzații grave cu privire la corectitudinea angajaților, cu scopul ca Executivul să reducă deficitul bugetar.
Percepția asupra educației din România este una negativă: doar 12% dintre respondenți consideră că sistemul educațional este de calitate. Este al doilea cel mai scăzut procent dintre cele 30 de țări analizate, după Peru. Același studiu, realizat și în 2024, arăta un rezultat similar — doar 11% dintre români evaluau atunci calitatea învățământului ca fiind „bună”, anunță compania de cercetări de piaţă Ipsos, într-un comunicat remis Edupedu.ro.
- De remarcat că nu vorbim despre un studiu reprezentativ la nivel național. Ipsos a intervievat online 23.700 de adulți cu vârsta de sub 75 de ani, în perioada 20 iunie – 4 iulie 2025, în 30 de țări, printre care și România. În România, cercetarea a avut 500 de respondenți, din mediul urban, cu educație medie și superioară. Marja de eroare a cercetării este de +/-5 puncte procentuale, prevede metodologia.
- Eșantioanele din Brazilia, Chile, Columbia, Indonezia, Irlanda, Malaysia, Mexic, Peru, România, Singapore, Africa de Sud, Thailanda și Turcia sunt „mai urbane, mai educate și/sau mai înstărite decât populația generală. Rezultatele sondajului pentru aceste țări ar trebui privite ca reflectând opiniile segmentului mai «conectat» al populației”, precizează autorii studiului.
Sondajul global arată că în Ungaria, Franța și România, peste jumătate dintre respondenți cred că sistemul educațional are nevoie de îmbunătățiri. Și în Germania, Spania, Italia și Belgia, părerile sunt mai degrabă critice.
La polul opus, opiniile sunt mai pozitive în Irlanda, unde 71% spun că educația este într-o stare bună, și în Marea Britanie aproape jumătate dintre oameni au o opinie pozitivă.
În ceea ce privește România, respondenții consideră că principalele provocări din sistemul educațional național sunt:
- Rate ridicate de abandon școlar – 34% dintre respondenți au menționat această problemă, un procent apropiat de cel din 2024 (36%).
- Programa învechită – menționată de 51% dintre respondenți, același procent ca în 2024.
- Formarea inadecvată a profesorilor – semnalată de 38% dintre respondenți, în scădere față de 2024, când era indicată de 45%.
În ceea ce privește bunăstarea tinerilor, la nivel global, în medie, 33% dintre respondenți consideră că sănătatea mintală este cea mai mare provocare pentru tineri, înaintea inegalității (28%), bullying-ului (26%) și rețelelor sociale (25%).
În România, 71% dintre respondenți consideră că bullying-ul și presiunea socială sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă tinerii.
La capitolul Siguranța digitală, la nivel global există un sprijin considerabil pentru ideea de a limita accesul copiilor sub 14 ani la rețelele sociale. În medie, 71% dintre respondenții din cele 30 de țări analizate consideră că minorii nu ar trebui să folosească aceste platforme. Părinții cu copii de vârstă școlară sunt chiar mai convinși: 74% dintre ei susțin această măsură.
În România, tot mai mulți oameni cred că ar fi bine ca rețelele sociale să nu fie accesibile copiilor sub 14 ani. Această opinie arată o grijă tot mai mare față de siguranța celor mici în mediul online, se arată în comunicatul remis Edupedu.ro.
Irina Nicolaescu (Aldesiu), Client Director al Ipsos România, susține că „sondajul nu vorbește doar despre un sistem educațional depășit, ci și despre o generație de tineri tot mai vulnerabili emoțional. Lipsa reformelor reale, profesorii insuficient sprijiniți și programele învechite contribuie la pierderea încrederii în educație și un sistem care pare să piardă tot mai mulți copii pe drum. În același timp, bullying-ul, presiunea socială și lipsa sprijinului pentru sănătatea mintală devin probleme majore. E clar că nu mai e vorba doar despre școală, ci despre cum pregătim un mediu sigur și echilibrat pentru viitorul copiilor noștri”.