Primarul sectorului 1, George Tuță, a atras atenția că sunt 11 unități de învățământ din acest sector, încadrate la risc de seism și care trebuie consolidate, dar până în prezent nu s-a luat nici o măsură în ultimii doi ani:„11 școli sunt din 2022 în stadiu de proiectare. Clădirile sau corpuri de clădiri ale acestor școli sunt în risc seismic. Nu sunt finalizate proiectele”, a precizat primarul sectorului 1, citat de București FM.
- De trei ani, după o serie de cutremure în județul Gorj, Ministerul Educației a precizat că va inventaria clădirile în care se află toate școlile din țară pentru a putea include clădirile în consolidări și reabilitări. În cazul școlilor din sectorul 1, acestea au rămas doar identificate pe lista ministerului. Nicio măsură concretă nu s-a luat în acest timp, în care elevii învață în clădiri care sunt în pericol de prăbușire.
Primarul sectorul 1 George Tuță a spus că sunt 11 școli care trebuie consolidate pentru că sunt în risc seismic, fără să precizeze gradul de risc. Reabilitarea clădirilor de învățământ este în sarcina autorităților locale.
Primarul sectorului 1, ales în iunie anul trecut, a lăsat să se înțeleagă că primarul dinaintea sa nu a luat niciun fel de măsuri pentru a începe consolidarea acestor școli, nici măcar nu s-au găsit spații pentru ca elevii să fie mutați pentru ca lucrările să poată începe.
„Este nevoie de un program al Sectorului 1 pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Avem 11 școli care sunt, din 2022, în stadiu de proiectare, pentru că, clădirile sau corpuri de clădiri ale acestor școli sunt în risc seismic. Nu sunt finalizate proiectele. Am avut mai multe întâlniri și am solicitat să găsim soluții pentru fiecare în parte. Însă, în egală măsură, nu putem să consolidăm o școală cu copiii, în interior. Va trebui să găsim, prima dată, soluția unde vor învăța copiii”, a spus primarul Sectorului 1, George Tuță, citat de București FM.
Pe lista Ministerului Educației, publicată pe 10 februarie 2025, figurează în toate 25 de unități de învățământ din sectorul 1, (grădinițe, școli și licee) fiecare cu cel puțin un corp de clădire, toate aflate în risc de seism I, II, II sau IV. Lista se actualizează din februarie 2024, în fiecare lună, pe site-ul ministerului. În februarie 2023, prima oară când această listă a fost făcută publică erau 19 școli din sectorul 1 cu risc seismic.
Liceul Teoretic Nicolae Iorga este singura școală din sector care este trecută cu riscul cel mai ridicat de prăbușire, risc seismic I, pe lista ministerului Educației.
Declarațiile autorităților din ultimii ani privind consolidarea clădirilor școlare
Fostul premier Ciucă anunța în 2023 că 118 clădiri de școli sunt în clădiri cu risc seismic I. O săptămână mai târziu, pe 21 februarie, a avut loc o prima ședință a comitetului interministerial pentru analiza de risc seismic, în care fosta ministră a Educației Ligia Deca anunța că va prezenta lista actualizată a clădirilor școlare încadrate în risc seismic. Pentru cele cu risc seismic I va fi luată rapid decizia de reabilitare seismică și de relocare a elevilor, mai spunea ministra. Între timp, nu au mai fost făcute declarații publice legate de consolidarea acestor clădiri școlare.
Ligia Deca a spus în repetate rânduri, în urma unor incidente tragice (n red. prăbușirea internatului de la Odorheiul Secuiesc), că reabilitarea școlilor este sarcina autorităților locale.
Programe de reabilitare a școlilor
Programul de consolidare a școlilor în risc de prăbușire la cutremur a fost publicat în Monitorul Oficial, fără lista clădirilor în data de 7 martie. Ministerul Educației a avut la dispoziție 2 săptămâni pentru a transmite Ministerului Dezvoltării lista acestora. Ministerul Dezvoltării a făcut publică lista abia după termenul limită, în data de 5 aprilie.
Programul e coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și se derulează în perioada 2023-2025.
Ministerul Dezvoltării a anunțat doar că a aprobat lista primelor 31 de unităţi de învăţământ care vor primi finanţare prin Programul naţional de investiţii “Şcoli sigure şi sănătoase”.
Obiectivul general al programului constă în „proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții la clădirile unităților de învățământ preuniversitar de stat care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice, în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora.
În cadrul programului se pot realiza lucrări de intervenții pentru consolidarea seismică, reabilitarea, modernizarea, creșterea performanței energetice, conform ordonanței de urgență. Sunt incluse și lucrări de demolare parțială, după caz, la clădirile în care își desfășoară activitatea didactică unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv de învățământ special, precum și la alte componente ale bazei materiale ale acestora, respectiv la clădirile internatelor, cantinelor, spațiilor pentru procesul de învățământ, bibliotecilor și atelierelor școlare”.
Cine sunt beneficiarii
Art. 2. — „Beneficiarii programului sunt unitățile/subunitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale, inclusiv autoritățile administrației publice locale ale sectoarelor municipiului București.”
Sunt incluse clădirile expertizate tehnic și încadrate prin raport de expertiză în clasa de risc seismic RsI la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și cele la care expertizarea tehnică și încadrarea prin raport de expertiză în clasa de risc seismic RsI se fac potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare.
Beneficiarii vor avea la dispoziție platforma digitală „investitii.mdlpa.ro”, al cărei mod de organizare și funcționare se stabilește prin normele metodologice. Toate activitățile privind finanțarea programului se desfășoară prin intermediul platformei digitale, se arată în ordonanța de urgență.
Ce obiective pot primi finanțare
Pot fi finanțate obiectivele de investiții care nu sunt incluse la finanțare în programele derulate din fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027, prin Planul național de redresare și reziliență al României sau prin alte programe naționale sau comunitare, inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituții de credit sau instituții financiare interne sau internaționale, se arată în document.
Art. 5. — „(1) Finanțarea programului se asigură din:
- a) transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la o poziție distinctă de cheltuieli;
- b) sume din venituri proprii ale bugetelor locale aprobate cu această destinație;
- c) alte surse legal constituite.
(2) Pentru prezentul program sumele alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sunt surse de finanțare complementare pentru bugetele locale.”
Cum sunt incluse școlile în program
Autoritățile administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pe raza cărora sunt amplasate clădirile prevăzute la art. 1 alin. (3) comunică Ministerului Educației, în termen de 5 zile de la data finalizării expertizării tehnice potrivit dispozițiilor art. 3, lista clădirilor expertizate și încadrarea acestora prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic, prevede art. 7 alin. (1).
Până la finalizarea activității de expertizare tehnică a clădirilor, Ministerul Educației centralizează listele primite și, din aceste liste, transmite periodic Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la un interval de maximum 6 luni, centralizatorul cuprinzând clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI.
Pentru fiecare clădire inclusă în centralizator se vor menționa, în mod obligatoriu: suprafața construită, suprafața desfășurată, regimul de înălțime, numărul de copii, precum și alte date și informații necesare realizării obiectivului de investiții.
„Art. 8. — (1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Educației comunică Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației centralizatorul clădirilor în care își desfășoară activitatea didactică unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv de învățământ special, prevăzut la art. 7 alin. (2), expertizate tehnic și încadrate prin raport de expertiză în clasa de risc seismic RsI la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.”
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației comunică lista obiectivelor de investiții unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pe raza cărora sunt amplasate clădirile incluse în listă, în termen de 5 zile de la data aprobării acesteia, solicitându-se acordul beneficiarilor pentru includerea în program.
Autoritățile administrației publice locale incluse în lista de mai sus sunt obligate să asigure spații pentru relocarea activității didactice sau alte modalități de desfășurarea a acestora, pe perioada realizării lucrărilor de construcții.
Alba-neagra cu școlile în risc seismic I, la Ministerul Educației
După mai multe bâlbâieli la Ministerul Educației și la Guvern legate de lista clădirilor aflate în risc seismic, Ministerul Educației publică săptămânal situația școlilor din țară cu risc seismic. În doar 2 săptămâni s-a modificat numărul școlilor aflate în risc seismic într-un ritm fulminant și greu de înțeles. Primul număr anunțat a fost 39 de școli în risc seismic I, în data de 21 februarie. Trei zile mai târziu, pe 24 februarie, ministerul a publicat o listă actualizată în care apăreau 45 de școli în risc seismic I. După o săptămână, pe 3 martie, ministerul a mai adăugat încă 6 școli, ridicând numărul la 51 de clădiri școlare care se pot prăbuși la cutremur. Iar cea mai recentă listă, publicată vineri, 7 aprilie, arată că sunt 54 de clădiri școli.
Dispariția și apariția pe listă a unor clădiri în stadii de risc diferite apare în contextul în care vicepremierul Kelemen Hunor a făcut un denunț public, prin care a spus că au fost „reevaluate” zeci de clădiri aflate în risc seismic I, adică în risc de prăbușire, pentru ca școlile respective să devină eligibile pentru fonduri din PNRR. De precizat, nu se cunosc criteriile în baza cărora încadrarea școlilor se schimbă de la o săptămână la alta.
Ce înseamnă clasele de risc seismic
Potrivit normativelor în vigoare, din punctul de vedere al riscului seismic, în sensul efectelor probabile ale unor cutremure asupra construcțiilor existente pe un anumit areal, se stabilesc 4 clase de risc seismic:
Clasa Risc seismic I – construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremure având intensitățile corespunzătoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare);
Clasa Risc seismic II – construcții la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore la incidența cutremurului de proiectare;
Clasa Risc seismic III – construcții la care sunt așteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante;
Clasa Risc seismic IV – construcții la care răspunsul seismic așteptat este similar celui corespunzător construcțiilor noi, proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.
Foto: © Belish | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.