Sunt tinerii predispuși la infarct? Dar copiii?

infarct tineri copii

 

”Tinerii mănâncă mai prost, sunt obezi, sedentari, au colesterolul mai crescut, fumează de la vârste mici, consumă substanțe interzise. Vârsta la care apare infarctul a scăzut foarte mult.” – ne spune Dr. Raluca Naidin.

 

La ce vârstă apare infarctul? Sunt afectați și tinerii?

Cărțile de specialitate vorbesc despre vârsta de 50 de ani și peste, dar am văzut infarcte și la 30 de ani. Dacă factorii de risc nemodificabili cum sunt vârsta, ereditatea – au rămas la fel și exact cum le spune numele nu putem interveni asupra lor, factorii de risc cardivoascular modificabili, au crescut în mod negativ ca intensitate și nivel la pacienți din ce in ce mai tineri – fumat, diabet zaharat, stres, dislipidemie, hipertensiune, obezitate.  Fie pentru că ritmul de viață e mai alert și apare sindromul burn out. Este mai mult stres. Fie pentru că sunt mult mai multe cazuri de diabet. Tinerii mănâncă mai prost, sunt obezi, sedentari, au colesterolul mai crescut, fumează de la vârste mici, consumă substanțe interzise. Vârsta la care apare infarctul a scăzut foarte mult.

S-a observat că pacienții tineri sunt mai afectați de un infarct decât cei în vârstă. Acest lucru se întâmplă pentru că deși inima nu are circulație colaterală, în timp se dezvoltă vase mai mici, ca niște ”rămurele”. În cazul tinerilor care nu au aceste rămurele, arterele blocate în infarct sunt mari și irigă porțiuni importante din mușchiul cardiac, de aceea și impactul infarctului este mult mai mare. La persoanele mai în vârstă, vasele mai mici preiau din circulație și afectarea este mai mică – durerile mai puțin intense. Cu toate acestea, riscul de complicatii și prognosticul acestuia este privit în ansamblu și în funcție de comorbiditățile pacientului.

Infarctul are mai multe cauze. Principala este ateroscleroza, îngustarea vaselor, prin depunearea de colesterol și material aterogen pe pereții vaselor. Dar cauzele pot fi și non aterosclerotice cum ar fi:  boli autominune, compresia extrinsecă (tumori subpericardice, anevrism de sinus Valsalva);  embolii pe arterele coronare: endocardita bacteriană, prolaps de valvă mitrală, tromb mural din atriul sau ventricul stâng, traumatisme și alte agresiuni mecanice, anomalii coronariene congenitale;  spasm pe coronare libere, boli hematologice.

Femeile sunt mai protejate, vârsta la care apare un infarct la femei este mai înaintată, pentru că ele sunt protejate de hormonii feminini atât timp cât prezintă ciclul menstrual.

Dar în cazul copiilor?

La copii aceste incidente pot apărea extrem de rar , fie datorită anomaliilor coronariene, fie din cauza altor boli sistemice.

La cei care consumă substanțe interzise sau băuturi energizante în exces și combinate cu alcool – pot apărea probleme cardiace. Stupefiantele pun inima într-un stres continuu, o tahicardizează, pot să apară tulburări de ritm și acestea pot degenera, să apară spasme coronariene. Un spasm coronarian închide temporar artera respectivă si manifestarea este similară unui infarct. Tinerii care consumă substanțe interzise pot face tulburări de ritm fatale.

Cum se poate trata infarctul?

Infarctul se tratează în primul rând medicamentos: dublă antiagregare plachetară, statină în doză maximă, betablocant dacă permite, inhibitor de enzimă de conversie cât mai rapid. Concomitent cu tratamentul medicamentos,  artera care a fost blocată trebuie deschisă cat mai rapid pentru a reda circulația sângelui. Ghidurile spun că pacientul trebuie dus in cel mai scurt timp  într-un laborator de cateterism cardiac, unde se face coronarografia, se vede artera ocluzionată și se deschide prin angioplastie cu implantare de stent.

De aceea, în momentul în care apare durerea e important să ajungi cât mai repede la medic. E ca la o țeavă înfundată – cu cât o desfunzi mai repede cu atât mai bine. Dacă apuci să te inunzi, strici zugrăveala, faci reparațiile mai greu.

Ce recomandări aveți pentru un pacient care a suferit un infarct?

Un pacient care a suferit un infarct trebuie să își schimbe stilul de viață complet: să renunțe la fumat, să își schimbe alimentația, să renunțe la prăjeli, la grăsimi, pentru scăderea colesterolului ”rău” LDL. Colesterolul LDL trebuie menținut sub valoarea de 100 mg/dl, optim chiar sub 70 mg/dl. Trigliceridele sub 150 mg/dl iar tensiunea arterială sistolică in jurul valorii de  130/80 mmHG.  Poate face sport, dar după un infarct se așteaptă aproximativ șase săptămâni și se face un test de efort pentru ca medicul să-i dea acordul de a face mișcare susținută. De asemenea, timp de 4-6 săptămâni, pacientul trebuie să evite condusul auto. În plus, un pacient care a trecut printr-un infarct trebuie să meargă în primul an regulat la control, pentru că poate face un accident ischemic și în alt teritoriu (rata de AVC este mai mare în cazul pacienților care au suferit un infarct).

Exit mobile version