Edupedu.ro, cu susținerea Centrelor ARES, continuă seria articolelor de educare pe tema problemelor inimii. În articolele anterioare am discutat despre malformațiile inimii, pentru ca acum să dăm startul unor discuții despre infarct împreună cu doamna dr. Raluca Naidin.
Ce este și de ce apare infarctul?
Inima este un mușchi irigat de mai multe artere. Acestea se numesc artere coronare și în principiu sunt trei, fiecare cu ramificațiile ei. Infarctul miocardic reprezintă obstruarea completă a unei artere coronare. Practic, vasul se închide din cauza unui cheag de sânge (tromb) și circulația sângelui este blocată. În momentul în care se produce închiderea completă a arterei, mușchiul miocardic (al inimii) alimentat de vasul respectiv începe să sufere, întâi apărând ischemia miocardică și apoi necroza. Acest lucru se datorează în special procesului de ateroscleroză (îngustarea arterelor). El debutează odată cu începutul vieții, dar la unele persoane este mai accelerat, acentuat de factorii de risc: fumatul, colesterolul crescut, diabetul, stresul. De-a lungul timpului, pe pereții vaselor coronariene se depun molecule de colesterol și alți produși sangvini, astfel că diametrul acestora se mișcșorează considerabil. Infarctul este acel moment în care o arteră deja îngustată se obturează complet. Acest lucru se întâmplă atunci când o bucățică din placa respectivă se rupe și se formează un tromb care obstruează de tot artera. Ca urmare, la porțiunea din mușchiul cardiac irigată de artera respectivă nu mai ajung sânge, oxigen și nutrienți. Mai întâi apare ischemia, adică lipsa de sânge și oxigen, apoi necroza – moartea țesutului. În funcție de cât de repede se redeschide vasul și se restabilește circulația sângelui, diferă și recuperarea mușchiului cardiac. Pacienții la care recuperarea mușchiului cardiac se face rapid ți complet pot avea ulterior funcție sistolică chiar normală a ventriculului stâng, la ceilalți poate apărea disfuncția sistolică a ventricului stâng și complicații, inclusiv insuficiență cardiacă.
Cum recunoști dacă ai un infarct?
Majoritatea oamenilor simt o durere puternică în piept, cu caracter de gheară. Aceasta poate fi ca o presiune, pacienții simt că îi apasă, sau o durere cu iradiere fie în mandibulă, fie în brațul stâng.
Dacă pacienții au mai avut angină pectorală, care este o durere în piept, durerea din infarct este mult mai puternică decât cea pe care o cunosc. Și durează mai mult, peste 15 minute. Există o vorbă: ”durerea prelungită e infarct sau nu e nimic”. Adică poate fi o nevralgie sau o durere de oase fără nicio legătură cu o afecțiune cardiacă, ori, dacă e o durere cu adevărat puternică și durează mai mult decât 5-10 minute cât durează angina pectorală, nu se modifica cu pozitia sau cu inspirul atunci poate fi semnul unui infarct micoardic.
Cât de grav poate fi infarctul?
În funcție de artera coronară implicată, fiecare infarct poate să aibă mai multe particularități și poate debuta diferit.
Un infarct miocardic poate debuta direct printr-o complicație majoră a acestuia și anume fibrilație ventriculară cu stop cardiorespirator, când o arteră coronară mare este astupată. În aceste cazuri, pacientul își pierde cunoștința, cade și este nevoie de intervenție rapidă cu resuscitare.
În alte cazuri, infarctul poate debuta prin edem pulmonar. Pacientul nu mai poate să respire, gâfâie, resimte imintența de moarte, tensiunea este foarte mare, iar infarctul poate fi fatal.
Când infarctul se produce în teritoriul inferior este asociat cu greață, cu amețeli, cu tulburare de conducere atrio-ventriculară- bradicardie sinusală până la bloc atrio-ventricular. Asta înseamnă că inima bate atât de rar încât este nevoie chiar de cardiostimulare temporară – cu ajutorul unei sonde introduse temporar la nivelul inimii care îi dă un impuls, la fel ca stimulatorul cardiac. Se face temporar pentru că, de obicei, odată cu revascularizarea arterei, pulsul poate reveni la valori normale.
Există și pacienți care se prezintă la camera de gardă ”pe picioare”. În cazul lor, simptomele precum durerea, greața, amețeli, transpirații reci au fost semnalul de alarmă.
Pentru o categorie de pacienți, în special cei diabetici, infarctul poate părea asimptomatic. Diabeticii au polineuropatie, adică le sunt afectați nervii și sistemul lor de recepție a durerii este abolit. Sunt pacienți diabetici care trec printr-un infarct și nu știu, sau alții care prezintă echivalente de angină și anume dispnee, oboseală.
Mădălina Belu
Redacția
Gabriela Iancu