Edupedu.ro cu susținerea Centrelor ARES lansează o secțiune dedicată educației pentru sănătate. Părinții vor putea afla de acum înainte informații esențiale despre sănătatea inimii. Începem campania “ARES – Educăm inimi” cu un ghid despre malformațiile cardiace congenitale, realizat de Dr. Daniela Anghelina, medic specialist cardiolog la Centrele ARES.
“Care sunt cele mai frecvente malformații care pot fi tratate minim-invaziv (fără operație deschisă):
În general, malformațiile cardiace congenitale trebuie tratate în primii ani de viață, iar pentru majoritatea acestor defecte, soluțiile sunt chirurgicale. Din fericire, o parte dintre aceste defecte pot fi rezolvate pe cale minim-invazivă, fără operație deschisă, iar în aceste cazuri recuperarea este rapidă. În sectorul privat, Centrele Ares au deschis prima secție destinată închiderii minim-invazive a malformațiilor cardiace congenitale din România, încă din anul 2012.
Malformațiile care pot fi corectate pe cale intervențională (minim-invaziv) sunt anumite tipuri de Defect septal interatrial (DSA) și defect septal interventricular (DSV), persistența de canal arterial (PCA) și foramen ovale patent (PFO).
Defectul septal interatrial (DSA) reprezintă o comunicare la nivelul septului interatrial (membrana care desparte cele două atrii) prin prezența unui șunt, un orificiu prin care sângele circulă din partea stângă în partea dreaptă a inimii. Inițial, acest șunt este unidirecțional pentru că presiunea sângelui este mai mare în cavitățile stângi decât în cavitățile drepte ale inimii. În funcție de localizarea acestui defect, DSA se clasifică în :
- DSA de tip ostium secundum – defectul este localizat în regiunea mijlocie a septului interatrial, în regiunea fosei ovalis; este cel mai frecvent tip de DSA și poate fi tratat pe cale minim-invazivă
- DSA de tip ostium primum, defectul este localizat în regiunea inferioară a septului interatrial, adiacent valvelor atrioventriculare, de cele mai multe ori este asociat și cu alte malformații, cum este canalul atrio-ventricular. Trebuie tratat chirurgical.
- DSA de tip sinus venos, defectul este situat fie în apropierea orificiului venei cave superioare, fie a venei cave inferioare, este de cele mai multe ori asociat cu un drenaj aberant al venelor pulmonare în atriul drept și de aceea trebuie rezolvat chirurgical.
- DSA de tip sinus coronar – consecința absenței peretelui care separă atriul stâng de sinusul coronar (cea mai importantă venă care drenează sângele provenit de la inimă).
Pentru că există acest șunt, un flux mare de sânge ajunge în circulația pulmonară, supraîncărcând-o. Asta înseamnă pentru copil infecții respiratorii frecvente, toleranță mică la efort, lipsa poftei de mâncare sau oboseală când mănâncă sau plânge, creștere ponderală deficitară.
Când atriul sau ventriculul drept se dilată, apar tulburări de ritm manifestate clinic prin palpitații. Iar în formele cele mai severe, când presiunea din artera pulmonară devine foarte mare, apare insuficiența ventriculară dreaptă, care duce la insuficiența cardiacă dreaptă cu simptome ca durerea toracică, oboseală, sincopă (pierderea stării de conștiență) la efort, edeme (umflarea picioarelor), dureri abdominale din cauza stazei hepatice. Aceste simptome apar în cazurile în care defectul cardiac este mare si diagnosticat tardiv.
Cu cât defectul septal atrial este mai mare, cu atât simptomele se instalează mai precoce.
Malformațiile de tip DSA sunt relativ ușor de diagnosticat la consultul cardiologic de rutină, prin efectuarea unei electrocardiograme și auscultație.
În ce privește tratamentul, există tratament medicamentos specific tipului de aritmii atriale dezvoltate. Pentru închiderea defectului septal atrial de tip ostium secundum există tratamentul intervențional care înseamnă acoperirea defectului cu un dispozitiv tip umbreluță, format din două discuri, un disc se poziționează în atriul stâng, celălalt în atriul drept. Acest dispozitiv este înaintat sub control radiologic până la inimă, prin intermediul unui catater (o teacă foarte subțire) introdus în artera femurală, la nivel inghinal.
Odată ajuns în dreptul defectului, dispozitivul este deschis, iar cele două discuri sunt fixate de o parte și de alta a septului interatrial, astupând, practic, orificiul. Procedura se realizează sub anestezie generală, durează aproximativ o oră și jumătate, iar recuperarea este rapidă. În general, pacienții părăsesc spitalul la câteva zile după intervenție.
Indicația de închidere a DSA este dată de dilatarea cavităților drepte – atriul și ventriculul drept se vor dilata din cauza fluxului de sânge suplimentar. Când apare această dilatare, indiferent dacă sunt sau nu simptome prezente, trebuie închis defectul. Închiderea trebuie efectuată cât mai devreme după diagnostic (ideal sub 25 ani). În cazul copiilor este indicat să se aștepte (dacă este posibil) până după vârsta de 2 ani.
Defectul Septal Interventricular (DSV) izolat este asemănător DSA numai că în cazul său defectul este localizat la nivelul septului interventricular.
Septul interventricular are o parte musculară și o parte membranoasă. Dacă localizarea defectului este în partea musculară (și la distanță de valvele cardiace), el poate fi tratat minim-invaziv, în același mod în care se tratează DSA. Pentru celelalte cazuri, asociate cel mai adesea și cu alte malformații cardiace congenitale, tratamentul este chirurgical.
Persistența de Canal Arterial (PCA) reprezintă o comunicare între artera pulmonară stângă și aorta descendentă, imediat sub originea arterei subclavii stangi. Este o comunicare foarte necesară în timpul vieții intrauterine, când plămânul nu funcționează, iar sângele se oxigenează prin placentă. Este necesară această comunicare pentru ca sângele neoxigenat din ventriculul drept să ajungă în aortă spre placenta unde sangele va fi oxigenat.
Canalul arterial se închide în mod normal la scurt timp după naștere. Imediat după naștere se expansionează plămânul, crește saturația în oxigen a sângelui, iar acesta este stimulul care declanșează închiderea canalului arterial. Acest proces ar trebui să se finalizeze până la vârsta de aproximativ 2-3 săptămâni. Există însă copii la care acest canal nu se închide, iar consecința este că sângele trece din aortă în artera pulmonară și supraîncarcă circulația pulmonară.
Simptomele sunt asemănătoare celor date de DSA – infecții respiratorii, oboseală, palpitații, lipsa toleranței la efort. Diagnosticul se face printr-un consult cardiologic. Se poate trata prin intermediul cardiologiei intervenționale, cu ajutorul dispozitivului tip umbreluță, dacă nu este foarte mare sau calcifiat. În cazul în care canalul este calcifiat, este nevoie de intervenție chirurgicală.
Foramen Ovale Patent este o comunicare sub formă de tunel la nivelul septului interatrial, de asemenea foarte necesar în timpul vieții intrauterine pentru oxigenarea sângelui. Deși ar trebui să se închidă la naștere, la aproximativ 25% din oameni rămâne deschis. În mod normal, nu pune nicio problemă, dar sunt situații în care se pot forma mici cheaguri de sânge la nivelul foramenului, care pot pleca în circulația sistemică și pot ajunge la nivelul creierului provocând un accident vascular cerebral.
De ce apare cianoza, efectul de albăstrire a pielii, la copiii cu malformații cardiace?
În cazul malformațiilor mai complexe, cum este cazul tetralogiei Fallot, în care șuntul este dreapta-stânga, sângele venos se amestecă cu sângele arterial, scade concentrația în oxigen a sângelui arterial și apare cianoza (efectul de albăstrire a tegumentelor). Acest efect poate apărea și în evoluția malformațiilor simple care nu au fost rezolvate și la care apare hipertensiunea pulmonară severă.
Când presiunea din artera pulmonară devine mai mare decât presiunea din aortă, sângele va circula de la dreapta la stânga sau bidirecțional prin orificiul creat de defectul congenital. Acest fenomen se numește sindrom Eisenmenger și reprezintă o contraindicație pentru închiderea defectului cardiac congenital pe cale intervențională.
Ce trebuie să știe părinții înainte și după intervenția de corectare a defectului cardiac?
În cazul copiilor care suferă de malformații cardiace congenitale trebuie prevenite infecțiile respiratorii (prin igiena corectă, alimentație echilibrată, efectuarea imunizărilor standard), tratarea promptă în cazul apariției lor, tratamentul aritmiilor, a simptomelor de insuficiență cardiacă.
Dacă șuntul este semnificativ, recomandarea este de a se limita efortul fizic, altfel copiii trebuie menținuți activi, pentru evitarea obezității. Esențială este corecția malformației cât mai devreme de la momentul diagnosticului, dacă situația o impune.
Dacă o malformație este rezolvată la timp, viața pacientului poate reveni la normal. În primele șase luni postcorecție, trebuie administrată o doză de antibiotic pentru profilaxia endocarditei infecțioase (infectarea materialului cu care s-a închis defectul) în special înaintea efectuarii unor proceduri dentare.
Orice pacient cu malformație congenitală cardiacă rezolvată intervențional sau chirurgical necesită monitorizare cardiologică atentă și continuă prin examen clinic, electrocardiogramă și ecocardiografie sau alte teste imagistice.”
Citește și:
Redacția
Raluca Pantazi
