Sorin Ion, întrebat cum le răspunde profesorilor care dau an de an Titularizarea, obțin note mari, dar nu au post pe perioadă nedeterminată: În ultimii ani am încercat să ținem cât se poate de bine sub control posturile titularizabile / La niciun concurs nu poți garanta de la început asigurarea unui post

13.592 de vizualizări
Sorin Ion / Foto: captură Facebook Live
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a fost întrebat ce strategie are Ministerul Educației și cum le răspunde profesorilor care dau an de an Titularizarea, și deși obțin o notă mare, nu prind un post stabil, pe perioadă nedeterminată. „În cele din urmă, este un concurs. La niciun concurs, nu poți garanta de la început asigurarea unui post”, a spus Sorin Ion la TVR Info, miercuri, 5 august.
  • O profesoară care a dat și anul acesta proba scrisă de la concursul național de Titularizare, cu toate că a luat în anii trecuți nota peste 7, a declarat că este „un proces frustrant pentru cadrele didactice”
  • Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – candidații trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Aceasta este o condiție obligatorie, dar nu garantează și obținerea postului / catedrei de titular, adică pe perioadă nedeterminată.

Sorin Ion a spus că „până la urmă, Titularizarea este un concurs și la niciun concurs, nu poți garantat de la început asigurarea unui post”.

El a mai precizat că „în ultimii ani noi am încercat să ținem cât se poate devine sub control posturile titularizabile, adică viabilitatea unui post pe care o decide școala este în cele din urmă verificată și validată și de Inspectoratul școlar pentru a încerca ca acele posturi care realmente sunt rezistente în timp, să spunem, să fie publicate ca atare, nu pe perioadă determinată, dar așa cum vedem cu toții”. 

Redăm fragmente din răspunsul secretarului de stat pe acest subiect

TVR Info: Ce facem în cazul profesorilor care au dat de mai multe ori titularizarea, au luat examenul, dar n-au nici acum un post fix. Care este strategia Ministerului Educației în cazul lor și ce explicații le dați pentru această situație?

Sorin Ion, secretar de statÎn cele din urmă, este un concurs. La niciun concurs, nu poți garantat de la început asigurarea unui post. Și aici este, așa cum spuneam, un echilibru între oferta școlilor și candidații înscriși la concurs. În ceea ce privește cei care iau note mai mari de cele de foarte multe ori, n-am să unde… de cele mai multe ori aceștia ocupă un post pe perioadă determinată, care, în timp, dacă este viabil, poate deveni și titularizabil. Dar condițiile impuse de lege și impuse de două ori de Curtea Constituțională nu ne permitem să titularizăm de exemplu, anul acesta, un profesor cu concursul de titularizare promovat acum 2 ani, acum 3 ani. Avem niște mecanisme pentru a le asigura continuitatea, dar nu statutul de titular. 

TVR: E frustrant pentru profesorii care au făcut asta de șase-șapte ori, au luat note bune note titularizabile și nu au reușit să obțină în atâta amar de vreme niciun post fix.

Sorin Ion, secretar de stat: Să știți că în ultimii ani noi am încercat să ținem cât se poate devine sub control posturile titularizabile, adică viabilitatea unui post pe care o decide școala este în cele din urmă verificată și validată și de Inspectoratul școlar pentru a încerca ca acele posturi care realmente sunt rezistente în timp, să spunem, să fie publicate ca atare, nu pe perioadă determinată, dar așa cum vedem cu toții. Cifrele arată mai degrabă o prudență din partea școlilor. Și aici vorbim de realizare a planului de școlarizare, pentru că aici este și un joc de concurență. Și dau un exemplu. Cel mai elocvent este la nivel de liceu, atunci când liceele nu-și realizează planul de școlarizare și posturile care rezultă din acoperirea orelor la clase nerealizate este sub semnul întrebării.

Și atunci mai degrabă școlile sunt prudente, scot întâi posturile pe o perioadă determinată, urmând ca în anii următori, dacă consideră acel post este viabil în timp, să-i schimbe viabilitatea, dar în cele din este un concurs”.

Despre rezultatele finale de la Titularizare 2026

Încă 1.065 de candidați la Titularizare 2026 au obținut note peste 7 în urma soluționării contestațiilor, transmite Ministerul Educației și Cercetării. În total, sunt 17.205 candidați care se pot titulariza, însă doar 6.166 de posturi vacante. 

54,41% dintre candidații la concursul național de angajare în sistemul de învățământ au fost notați cu minimum 7 la proba scrisă, potrivit rezultatelor finale. Este o creștere cu 3,36 puncte procentuale față de rezultatele inițiale.

  • 7.222 de candidați, adică 22,84% din totalul participanților la concurs, au depus contestații. Notele au fost modificate pentru 7.121 dintre aceștia. Notele a 4.452 de candidați au crescut, în timp ce pentru ceilalți 2.669 au scăzut.

Numărul profesorilor și viitorilor profesori care se pot titularizare este însă de aproape trei ori mai mare decât numărul de posturi vacanteLa nivel național sunt doar 6.166 de posturi disponibile.

Asta înseamnă că 11.039 de candidați nu se vor putea titulariza, deși au luat cel puțin 7 – nota minimă pe care profesorii trebuie să o obțină pentru a putea deveni titulari.

Nicio notă de 10 în plus după contestațiile de la Titularizare 2026. 28 de candidați de la concursul de Titularizare 2026 au luat nota 10 la proba scrisă, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării după publicarea rezultatelor finale. Acest lucru înseamnă că numărul notelor de 10 a rămas identic cu cel de dinainte de contestații.

Informații de context

O profesoară care a dat și anul acesta proba scrisă de la concursul național de Titularizare, cu toate că a luat în anii trecuți nota peste 7, a declarat că este „un proces frustrant pentru cadrele didactice”. Aceasta a spus, pentru TVR Iași, că „este ușor descurajant faptul că nu sunt posturi pe perioadă nedeterminată”.

Un profesor de Istorie din Iași, care are media 9.70 la concursul național de Titularizare 2026, a declarat, pentru TVR Iași, că „nu prea sunt mari așteptările”. Acesta a spus că la nivelul județului nu sunt posturi pentru angajare pe perioadă nedeterminată: „Sunt doar 2 posturi la licee private, care necesită aviz”.

O altă profesoară care a susținut Titularizarea anul acesta a declarat că în anii trecuți își făcea norma didactică într-o singură școală, însă din anul școlar 2025-2026 a fost nevoită și își ia ore în două școli. O altă candidată a precizat că, dacă n-ar fi fost iubirea pentru copii, ar fi renunțat să lucreze în Educație.

Dan Popescu, inspector școlar general adjunct din Buzău, a vorbit despre concursul național de Titularizare 2026 și a afirmat că numărul de posturi este mai redus ca efect al Legii nr. 141, cunoscută drept Legea Bolojan, prin care a fost mărită norma didactică de predare. Inspectorul școlar general a dat și exemple de discipline unde numărul de locuri a fost diminuat: „Limba română, Engleză, Matematică, Fizică”. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Info.

Citește și:
De la 4.90 la Titularizare 2026, o învățătoare din Sibiu a primit nota 8.70 după contestație: Când am văzut nota inițială, nu mă puteam opri din plâns. Mi-am dat seama că lucrarea mea nu a fost corectată în adevăratul sens al cuvântului
Profesor, la ședința pentru repartizarea posturilor titularizabile: Avantajul cel mai mare în învățământ este programul, e mai lejer, știi că vacanțele sunt vacanţe, știi că te poți bucura de un anumit timp liber
An școlar 2026-2027. Încep ședințele publice pentru repartizarea posturilor pe perioadă nedeterminată. La aceste ședințe se prezintă profesorii cu note peste 7 la concursul de Titularizare 2026
Titularizare 2026. Puțin peste 6000 de posturi didactice vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată au post publicate, anunță Ministerul Educației / Numărul locurilor – de trei ori mai mic decât al celor cu note peste 7 la proba scrisă și mai mic chiar decât cel al contestațiilor la concursul național
Rezultate finale Titularizare 2026. Încă 1.065 de candidați au obținut note peste 7 după contestații și pot participa la ședințele de repartizare din 5 și 6 august / Doar puțin peste 6.000 se pot titulariza
Nicio notă de 10 în plus după contestațiile de la Titularizare 2026. Numărul notelor maxime a rămas neschimbat: la nivel național, 28 de profesori și viitoare cadre didactice au fost notați cu nota 10 la proba scrisă
ULTIMA ORĂ Rezultate finale Titularizare 2026 au fost publicate de Ministerul Educației și Cercetării. Vezi notele după contestații, pe fiecare județ


15 comments
  1. Legea 253 ,legea pilelor și relațiilor ! Nu au concurat toți pe acel post E și normal să fie neconstituțională !

  2. Nu sunt cadru didactic în preuniversitar, prin urmare, pot înțelege din cele descrise aici doar expunerea despre CONCURS. Și eu sunt de acord și văd lucrurile din această perspectivă a concursului. Dar trebuie, într-adevăr, îmbunătățite lucrurile în privința repartizării locurilor, condițiilor de ocupare, ,trebuie încurajată eliminarea cârdășiilor, a găștilor, pe scurt, a sistemului PCR, adică pile, cunoștințe, relații, cum îl numesc eu.

    La școala 10 din Focșani e un cadru didactic de limbi străine, titular, din nefericire, care nu se descurcă cu predarea materiei pentru care a dat „concurs”. În momentul susținerii concursului, a fost și este susținut de directorul școlii, care trece cu vederea multele lacune a celui care stă în fața elevilor, care, nu de puține ori, îl corectează pe profesor!!!, unii dintre ei mergând la meditații.

    Am preferat un stil de exprimare elegant, dar, stimate corp de specialiști MEN, ați face un pustiu de bine trimițând corpul de control în unitatea menționată mai sus, astfel încât părinților să nu li se mai pună pumnul în gură, atunci când ei vor să cheme televiziunea, ceea ce s- a întâmplat și la Colegiul”Unirea” tot din Focșani. Dacă părinții preferă să tacă și să plătească meditații celor care predau la clasă, sub pretextul multor scuze, fără să sesiseze MEN, de ce ne mai mirăm? Complicitate se numește această acțiune.

  3. Mai sunt și septuagenarii care ocupă posturi pe viața, după jumătate de secol de la ultimul concurs de titularizare, fără perfecționari, fără reconfirmare fără nimic. Ia sa dea acum concurs de titularizare, vor lua cel mult 2-3 nota

  4. Domnul Ion se pricepe cel mai bine la datul cu părerea.Habar nu are!!! Îi doresc atât dânsului cât și celor din Minister să le dea bunul Dumnezeu minte și multă sănătate!!!!!

  5. Multe posturi titularizabile sunt tinute de catre directori pentru pile. Apoi se face titularizarea la nivel de scoala. Nici nu va inchipuiti cate matrapazlacuri se fac in invatamant.

  6. Permit unor cadre depășite sa stea la catedra până la 70 de ani, sub pretextul că e dreptul lor la muncă, dar dacă-mi arătați oameni super apti de muncă la 65 de ani, raman surprins. Abia aștept să-mi duc copilul la doamna învățătoare care are 68 de ani 🙂 … serios. O persoană tânără altfel relaționează cu elevii, are un salariu mai mic și deci economie stat, mai deschis la noutate și tehnologie, plus că are și el familie, cu ce sa o întrețină? Nu m-aș uita in ceea ce zice domnul de la minister nici o clipă, plus că e veșnic, indiferent ce guvernare e, la butoane.

    1. Anecdota mea personală spune că un învățător cu experiență e mult mai bun decât un începător care de-abia își începe cariera (cu câteva excepții). Prea mulți tineri înțeleg că trebuie să fie prietenul cel mai bun al elevului în loc de învățătorul lui, și se ajunge la o promoție care nu știe ce e aceea ordine, a învățat doar ce-a vrut, nu prea stăpânește mare lucru din cunoștințele elementare, dar s-a distrat la școală și a avut doar premiul I cu coroniță. Iar în clasa a V-a, încep dramele.

      Puneți prea mult accent pe anii puțini și ”cunoștințele” de a utiliza tehnologia și prea puțin pe tactul didactic și pregătirea pedagogică reală. Ca să nu mai spun că o mare discuție în ultimii ani a fost legată chiar de această pregătire și de practica – lipsă! – pe care studenții ce doresc să intre în învățământ ar trebui să o facă în școli încă din timpul facultății, și nu o fac absolut deloc. Vin complet nepregătiți în fața unei clase, cu dezavantajul că sunt foarte apropiați ca vârstă și cum zice vorba, ”se trag de șireturi” cu elevii pentru că nu știu să impună distanța minimă necesară.

      Iar partea cu economia… păi d-nă dragă, ăsta e un argument?! Pe banii aceia ce profesor BUN va veni în sistem?! Vreți ca ai dvs copii să învețe cu cel mai prost plătit om, ca să se facă economie la buget, nu cu cel mai bine pregătit și cu cele mai bune aptitudini pedagogice posibile?!

      Sau e vorba oricum de copiii altora, vă permiteți să nu vă pese cine vine în clasă, nu-i așa? O mentalitate tipic românească…

  7. E prima dată când pot să îi dau dreptate.

    E CONCURS național.

    La care când te înscrii știi de la început dacă în județul tău sunt sau nu posturi vacante.

    Totuși, ce poate face Domnul Ion este schimbarea metodologiei în sensul posibilității ocupării oricărui post vacant nedeterminat la nivel național.

    Întrucât este concurs național cu subiecte unice, este posibil.
    Exact ca la Evaluarea națională.
    Faci ierarhie pe fiecare disciplină și sesiune de opțiuni pe post în orice județ este vacant și unde candidatul își dă acordul scris că va preda cel puțin 1 an școlar complet.

    Apoi sesiune de schimburi. Dacă e necesar.
    Exact ca la EN.
    Ce rămâne neocupat dai la suplinire calificată. Folosind aceași metodă de repartizare.
    Și asta e posibil pt ca exista ,,mărețul” Edusal.

    Problema este că nu vor dori mulți o astfel de ,,facilitate” deși ea ar funcționa exact ca la repartizarea de la poliție, jandarmerie sau INM sau rezidențiat.
    Ar fi mult mai clar și ar dispărea ideea că sunt doar 2 posturi sau niciunul la nivel național.

    De ce nu se face?

    Domnul Ion va găsi desigur niște ,, explicații” cum ar fi inspecția la clasă care TREBUIE să se dea doar in acel județ, cu acea comisie, in acea școală.
    Știm si de ce (vestita probă de interviu care ,, selectează ” și transferurile. Ia nota 10 doar cine trebuie restul de la 9.50 in jos.

    Soluții sunt.
    Nici măcar nu trebuie inovație că se aplică deja în alte domenii.

    Cel puțin o parte dintre candidați ar fi dispuși să schimbe județul, poate chiar regiunea.

    Poate în acest fel județele cu deficit ar rezolva problema deficitului de titulari.

    Dacă nu încerci soluții noi, doar ca să păstrezi o rețetă dubioasă, nu poți rezolva nimic.

    Din contră. Riști să creezi o adversitate, până la anulare, față de singurul lucru care ferește educația de corupție și vătafi locali și anume

    concursul national de ocupare a posturilor vacante (,,examen de titularizare” cum îi spun încă unii greșit deși nici in deciziile de numire nu se mai folosește acest termen)

  8. Asta cred că e prima dată când sunt de acord cu Sorin Ion.

    Fraților, surorilor… e CONCURS. La concurs apar posturi pe unde apar. Nu pe unde le doriți voi. La un concurs național, sunt mulți solicitanți/candidați și puțini care pot fi printre primii. La unele discipline sunt prea mulți candidați pentru prea puține posturi (care se și ocupă repede, pentru că sunt note mari care se iau relativ ușor – gen educatoare, învățătoare/învățători, limbi străine, etc). La altele nu sunt candidați deloc (sau aproape deloc) dar nici prea multe posturi pe unde-ar fi nevoie (orele sunt prea puține pentru un post într-o singură școală, deci oamenii ar trebui să facă naveta în mai multe școli, de multe ori pe banii lor, dintr-un salariu de mizerie).

    Da, în capitală și în orașele mari există posturi și la unele discipline unde apar rar – pentru că în acele orașe NU poți supraviețui doar din venituri de profesor și cei pregătiți în domeniile respective găsesc ușor ceva mai bănos și cu mult mai puțin stres.

    Nu e nicio conspirație, așa a fost dintotdeauna. CONCURSUL e CONCURS. Nu ”examen” cum vorbesc habarniștii. Examen e bacalaureatul, pe care dacă-l iei sau nu e doar problema ta. Concurs implică concurență – și chiar dacă ai notă mare, e posibil să aibă altcineva notă și mai mare, iar dacă e vreun post, să-l ocupe respectivul și nu tu.

    Singura chestie care trebuie însă reintrodusă este repartizarea la nivel național, în etapa a II-a, cum era o dată. Ai dat același examen, la disciplina aia s-a corectat într-un singur centru, nu există nicio discriminare pozitivă sau negativă. Dacă rămân posturi neocupate în țară, după etapa I, când concurează cei din județul în care s-au înscris, posturile ar trebui repartizate oricui le cere din țară, evident în baza notei/mediei de la CNU.

    Și ultimul lucru, pentru ”binevoitorii” care ne suspectează că avem prea multe beneficii: posturi libere apar unde sunt copii. La Cucuieții din Deal sau la București. Dacă tu te încăpățânezi să aștepți un post strict în orașul în care trăiești, la doi pași de casă, nici nu mai contează ce notă ai luat, postul din Cucuieți va fi probabil ocupat și apoi, fiecare cum i-e soarta, că poate altul nu mai apare.

    PS Cel mai interesant lucru e de observat că cele mai multe posturi întregi la suplinire în orașe vin din doar două surse: 1. posturi de inspector (puține) sau director detașat (acum mai puține că au normă mare de predare), și 2. posturi ale d-nelor aflate în CÎC, care pot fi disponibile până la 2 ani. Noroc cu d-nele care predau de regulă limbi străine, țin sus natalitatea și mai deschid periodic locuri în sistem undeva în oraș sau aproape 😀

    1. Daca este concurs de ce exista Titularizare pe viabilitate?Este concurs sau nu?
      Peste tot auzi ca e concurs dar viabilitatea a ocupat mult mai multe posturi si trebuie sa ai doar 7,nu mai mult!
      Deci cum vine asta:este concurs sau nu este?

      1. Ar trebui ridicata media la 8 sau 9 pentru viabilitate, iar anumite personaje vor ca directorii sa decida cine preda in scoala.

      2. Pentru că suntem români, de aceea. După ce art 253 a fost declarat neconstituțional, au inventat șmecherii altă cale ocolită de a intra în sistem pe ușa din dos. O alta a fost cea cu concursul la nivelul școlilor ”reprezentative” de prin 2011 sau 2012. Încă nu a atacat nimeni articolul 29 sau cât este la CCR, că ar fi declarat și acela neconstituțional din aceleași considerente (că e cale alternativă care NU este rezultată direct din CNU pentru a ocupa un post).

        Profesorii au protestat când a apărut mânăreala asta, dar evident, presa preia și susține doar ce vrea, iar despre învățământ se răspândesc doar cele rele știri (probabil pentru că neoliberalii și libertarienii din parlament și guvern încă urmăresc privatizarea tuturor sistemelor gratuite de stat). Când protestăm pentru condiții, nu ne aude nimeni, selectiv. Când le spunem că nu se poate continua în halul ăsta, ne spun că o duc alții mai greu. Chiar și aici aveți nenumărate comentarii ignorante care repetă ”poeziile” auzite la televizor sau rostogolite pe tt. Decredibilizarea, deloc subtilă, a celor din învățământ și sănătate e permanentă. Așa că degeaba protestăm, indiferent care-s cauzele. Și nici nu putem ataca, individual, legi la CCR. Cei care trebuie și pot să o facă… ”dorm”.

        PS Chiar și așa, titularizarea ”pe viabilitate” e mai degrabă un contract de suplinire pe un număr de ani, pentru că în majoritatea cazurilor, posturile chiar nu e clar dacă rezistă cei 4 ani necesari pentru a deveni titularizabile. Au fost oameni care anul trecut erau practic titulari în iulie, iar în august, după ce a David a distrus legea înv. preuniversitar, n-au mai avut locuri. Legislația a devenit impredictibilă. Chiar și anul acesta, în acest moment, după ce a început practic etapa de repartizare pe posturi a celor care au dat concurs, inspectoratele au cerut școlilor să reducă numărul de clase… ce credeți, unde se vor duce titularii (dacă există titulari) care aveau posturi cu ore la clasele respective?!

        Nu e întotdeauna vorba de reavoință, deși ea există, că nu sunt sfinți în țara asta. Dar uneori guvernele își bat joc de sistemele publice, iar angajații din aceste sisteme sunt învinovățiți pentru lucruri pe care nu le controlează.

  9. N-o întoarce, stimabile.
    Cine decide daca postul e titularizabil sau nu?
    Când e un post scos de 10 ani, an de an, pe viabilitate de 1 an, ăla de fapt e titularizabil sau nu?
    Cine decide? Se poate da un ordin de ministru care să reglementeze/precizeze exact ce și în ce condiții devin posturile titularizabile?
    Ca cioara asta vopsita de acum, care ba măcane, ba se face ca împunge, sfidează limitele rațiunii!

    Iar daca nu știi, nu poți sau nu vrei, lăsa pe altul care vine din sistem și care în 24 de ore îți face lista cu toate bălmăjelilor și portițele legislative care trebuie oblojite!!!

    #NumaiIncompetentiLaMinister

    1. Este posibil din xauza crizei bugetare si a restructurarilor permanente, caci exista riscul ca un post la limita sa dispară, iar daca se da liber, vine un titular pe el și daca dispare postul, ajunge un titular la restrangere, poate dintre cei vechi care au ținut școala in spate atâția ani. Fin aceasta cauză ajung posturile cu viabilitate de un an sa funcționeze si 8 ani. Înseamnă că el a fost la limita, iar existenta sa a fost mereu sub semnul întrebării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *