Unici în UE: România este singura țară din întreaga Uniune Europeană care a redus cheltuielile de cercetare, calculate pe cap de locuitor, în ultimul deceniu. Între 2015-2025, spațiul comunitar a crescut masiv cheltuielile de cercetare – ultimele date Eurostat

26.218 vizualizări
Alocările guvernelor europene pentru cercetare, 2015 vs 2025 / Sursa: Eurostat
România a redus cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare de la 20,8 euro pe cap de locuitor în 2015 la 18,8 euro în 2025, situație în care devine singura țară din întreaga Uniune Europeană care înregistrează o scădere la acest capitol în ultimul deceniu, potrivit datelor publicate astăzi, 7 august, de Eurostat. Scăderea de 9,6% raportată de România contrastează cu o creștere majoră a chetuielilor pentru cercetare raportate la nivelul întregii UE, în același interval.
  • Calculată în euro/locuitor, alocarea României pentru cercetare-dezvoltare a scăzut abrupt în 2025 față de anul anterior – de la 21,9 euro/locuitor (peste nivelul din 2015) la 18,8 euro. În 2023, ea atinsese un maxim pentru ultimul deceniu – 25,9 euro/locuitor.

Potrivit datelor Eurostat, în 2025 guvernele UE au alocat în medie 288,9 euro/locuitor pentru cercetare-dezvoltare, o creștere de 57,7% comparativ cu 2015 (183,2 euro/locuitor). Creșterea, calculată în alocări totale, a fost de 60,5% în același interval.

România, însă,  se detașează pe ultima poziție la nivel european, cu cei 18,8 euro/locuitor cheltuiți anul trecut pentru cercetare, de trei ori mai puțin decât penultima clasată, Ungaria (57,4 euro) și de patru ori mai puțin decât a treia din coadă – Malta (73,7 euro).

  • La capătul opus se remarcă Luxemburg, țară care a cheltuit 917,2 euro/locuitor pentru cercetare-dezvoltare, anul trecut, urmată de Danemarca (627,1 euro) și Germania (553,5 euro). 

În ceea ce privește creșterea înregistrată în intervalul 2015-2025, cu excepția României, Eurostat arată că toate țările au raportat un avans considerabil, între 14,7% în Suedia (de la 363,4 euro/locuitor la 416,7 euro/locuitor) și nu mai puțin de 495,5% în cazul Bulgariei (de la 15,5 euro/locuitor în 2015 la 92,3 euro/locuitor în 2025).


7 comments
  1. Reducerea de la an la an a cheltuielilor pentru cercetare, ca si bugetul anual pentru educatie si cercetare, mereu cu mult sub bugetul prevazut de lege, demonstreaza clar interesul pentru cercetare si educatie al celor care conduc tara. Nu sunt simple intamplari sau coincidente faptul ca Romania nu mai are sisteme de irigatii functionale si agricultura romaneasca este un pacient care „moare cu zile,” faptul ca nu avem un plan realist si fezabil pentru acumularea la capacitate mare a energiei produse local, faptul ca proiectul de salarizare este complet nerealist si tine cont, ca de obicei de „cine imparte (parte-si face)” faptul ca a existat un mare numar de parlamentari care au votat impotriva doborarii dronelor „ratacite” amenintator in spatiul aerian al tarii, faptul ca economia este „pe butuci,” faptul ca oamenii sunt (din pacate tot mai multi) gata sa voteze demagogia si vanzatorii de tara deghizati in binefacatori si asa mai departe.
    O tara cu educatia si cercetarea neglijate pana la distrugere este o tara care se autodistruge.

  2. Nu cred ca mai exista cercetare in Romania din mai multe motive: 1. Nu ai acces la laboratoare specializate 2. Nu exista persoane care sa te ghideze intial pe acest drum 3. Romanii nu stiu sa lucreze in echipa – in afara poti pierde examenele daca nu sti acest lucru.

  3. dar suntem si singura tara care, de 20 de ani, isi propune sa atinga 2% din PIB buget cercetare, declarativ, iar imediat dupa aceea sa vina cu o ordonanta care sa zica pe dos.
    ca si cum, de 20 de ani, am zice ca cercetarea va creste ca un fat-frumos, dupa care, cu un zambet sagalnic, spunem… am glumit, v-am pacalit din nou. ce, ati si crezut?

  4. Salariile în cercetare sunt mizerabile, în jur de 4500 net un cercetător III cu vechime. Posturile superioare sunt, în multe cazuri, destinate exclusiv protejațior, căci și în cercetare exista multa subiectivitate și injustitie. Statul nici macar nu respecta Legea cercetarii din 2024 prin care salariile din cercetare erau echivalate cu cele din învatămantul universitar. Daca legea salarizarii unitare e tergiversata, macar sa se adopte odata Legea cercecetarii din 2024, pentru a asigura aici un nivel de salarizare decent.

  5. cine sa mai cerceteze si ce in Romania cand scoala scoate de pe bancile ei 45% analfabeti functionali ?

  6. Erau și al naibii de mari înainte de a fi reduse.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *