Malformații cardiace congenitale. Ghid pentru părinți: Ce sunt, cum le recunoaștem și de ce apar

Edupedu.ro cu susținerea Centrelor ARES lansează o secțiune dedicată educației pentru sănătate. Părinții vor putea afla de acum înainte informații esențiale despre sănătatea inimii. Începem campania “ARES – Educăm inimi” cu un ghid despre malformațiile cardiace congenitale, realizat de Dr. Daniela Anghelina, medic specialist cardiolog la Centrele ARES.

“Malformațiile cardiace congenitale reprezintă o dezvoltare anormală a unei structuri cardiace, în timpul vieții intrauterine. Ele sunt prezente de la naștere, chiar dacă sunt diagnosticate mai târziu, în decursul vieții.

În România se nasc anual între 1000 și 1500 de copii cu malformații congenitale cardiace, iar centrele în care acești copii pot fi operați sunt puține și rezolvă cel mult 2-300 de cazuri pe an. Un defect cardiac congenital poate fi depistat relativ ușor, în urma unui control cardiologic de rutină, de aceea este bine să nu amânați vizita la medic mai ales dacă cel mic obosește ușor, nu ia suficient în greutate, are dificultăți de respirație și face infecții respiratorii frecvente.

Bolile cardiace congenitale au o complexitate diferită: simplă (ușoară), moderată și severă. Dintre cele simple, cele mai frecvente sunt: 

• defectul de sept interatrial (DSA),
• defectul septal interventricular izolat (DSV)
• persistența de canal arterial mic (PCA)
• foramen ovale patent (PFO)

Dintre cele moderate, cele mai frecvente sunt:

• tetralogia Fallot
• coarctația de aortă, PCA

Dintre cele complexe face parte transpoziția de vase mari.

De ce apar malformațiile cardiace congenitale?

Malformațiile cardiace congenitale sunt date de factori genetici, care nu pot fi controlați, în special în cazul formelor malformative complexe, cum este sindromul Down. Majoritatea copiilor cu sindrom Down au și canal atrio-ventricular.

Pe lângă acești factori, responsabili pentru apariția defectelor cardiace sunt și cei de mediu, iar aceasta presupune substanțe care au fost administrate mamei pe durata sarcinii: consumul de alcool – există sindromul alcoolic fetal în care copilul se naște cu retard și cu diferite malformații (frecvent DSV), consumul de litiu (conținut de diverse medicamente) s-a demonstrat că are un efect teratogen (produce malformații).

Sau anumite infecții virale în sarcină, cum sunt rubeola și varicela, care sunt infecții foarte agresive și șansele ca fătul să dezvolte o malformație cardiacă congenitală cresc considerabil.

Ce trebuie să știe părinții înainte și după intervenția de corectare a defectului cardiac?

În cazul copiilor care suferă de malformații cardiace congenitale trebuie prevenite infecțiile respiratorii (prin igiena corectă, alimentație echilibrată, efectuarea imunizărilor standard), tratarea promptă în cazul apariției lor, tratamentul aritmiilor, a simptomelor de insuficiență cardiacă.

Dacă șuntul este semnificativ, recomandarea este de a se limita efortul fizic, altfel copiii trebuie menținuți activi, pentru evitarea obezității. Esențială este corecția malformației cât mai devreme de la momentul diagnosticului, dacă situația o impune.

Dacă o malformație este rezolvată la timp, viața pacientului poate reveni la normal. În primele șase luni postcorecție, trebuie administrată o doză de antibiotic pentru profilaxia endocarditei infecțioase (infectarea materialului cu care s-a închis defectul) în special înaintea efectuarii unor proceduri dentare.

Orice pacient cu malformație congenitală cardiacă rezolvată intervențional sau chirurgical necesită monitorizare cardiologică atentă și continuă prin examen clinic, electrocardiogramă și ecocardiografie sau alte teste imagistice.”

• UPDATE Lista celor mai frecvente malformații care pot fi tratate fără operație deschisă