„Programa Fotache 2” de limba română este prezentată LIVE de la ora 11:00 de Ministerul Educației, fără niciun anunț anterior făcut de instituție. Amintim că Daniel David a demisionat aseară din funcția de ministru al Educației și Cercetării, în mijlocul controverselor care privesc noile programe școlare de limba română pentru liceu. Concret, comisia condusă de decana Facultății de Litere a Universității din București, Oana Fotache Dubălaru, a fost criticată pentru un mod opac de lucru, dar și pentru curriculumul propriu-zis care promovează un naționalism excesiv, ce readuce ca în urmă cu mai bine de 20 de ani cronicarii spre a fi studiați de elevii de clasele a IX-a.
Participanți la prezentarea noului proiect de programă școlară pentru Limba și literatura română la liceu sunt Oana Fotache Dubălaru – decana Facultății de Litere de la Universitatea din București, Daniel Georgescu din partea Ministerului Educației și Cercetării, Ioana Tămâian de la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca, Bogdan Rațiu de la Asociaţia Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu”, Gabriel Vrînceanu – șef Serviciu Dezvoltare Curriculum la Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, potrivit informării trimise de Ministerul Educației și Cercetării în momentul începerii prezentării.
Principalele declarații ale Oanei Fotache Dubălaru:
Am privit literatura ca pe un mod de cunoaștere a lumii, ca pe o fereastră către lume, un sistem cu mai multe componente
Felul în care am dispus conținuturile s-a raportat la contexte, inclusiv internațional
Am încercat de data aceasta să punem mai bine în evidență temele, formele literare, conceptele
Modelul va continua pentru anii următori, vor fi parcurse toate epocile literare, cu temele. Încheind în clasa a XII-a cu generația 2000 de autori
Rol mai mare decât s-a văzut inițial profersorilor de lb. și lit. română, care au un număr de ore pentru activități necesare – remedial, activități de consolidare, pentru performanță
Flexibilitate în structurarea modulelor – care vor fi parcurse mai rapid sau mai lent, nu există o definire strictă a perioadelor alocate
Mi se pare important în revizuirea programei: felul în care prezentăm literatura ca pe un sistem în permanentă schimbare. Nu doar vârfurile dau profilul unei literaturi, ci toată mișcarea temelor, formelor, contextelor
Bogdan Rațiu – principalele idei:
Partea de literatură se focusează pe 2 competențe
Toate conținuturile și implicit competențele iau în calcul modul de receptare în evaluările de tip PISA
La începutul clasei a IX-a am construit un modul dedicat literaturii – accentul e pus pe ideea că textul literar e un discurs complex despre lume și despre condiția umană
Profesorii vor avea oportunitatea să-și aleagă textele
E un modul de început care poate să facă legătura și cu anii de gimnaziu
Fiecare perioadă e focalizată asupra contextului socio-istoric – nu se intră în detaliu, ci e o perspectivă de tip survol
Ulterior discutăm despre contextele literare. Lucrurile nu sunt văzute strict descriptiv, ci puse sub semnul întrebării
După prezentarea contextului socio-sitoric, urmează o prezentare a paradigmelor specifice acelor contexte, apoi reprezentări despre lume prin lucrări literare specifice perioadei
Ioana Tămâian, despre componenta de limbă română – principalele idei:
Pe partea de limbă, accentul cade pe competența lingvistică
Întreaga propunere e în legătură cu gimnaziul. În clasa a IX-a, de la sintaxa frazei învățată în gimnaziu se trece la sintaxa textului
Accent pe conștientizarea lingvistică – preocupare și pentru inteligență artificială.
Accent pe variație lingvistică – pentru a dezvolta atenția pentru formele limbii, pentru a elimina prejudecăți pe care le avem față de interlocutor, pentru a crește toleranța și a-l înțelege mai bine pe celălalt
Accent pe producerea de mesaje orale și scrise
Modelul curricular în care se plasează proiectul de programă este modelul comunicativ, care pune accentul pe competența de comunicare. Și modelul dezvoltării personale, înțeles ca utilizare responsabilă și reflexivă a limbii
Pe lângă formele de comunicare pe care dorim ca elevii să le exerseze în clasa a IX-a conținuturile să includă și strategii – monitorizarea formelor de exprimare, monitorizarea coerenței.. Într-un context de comunicare, care e varianta cea mai adecvată contextului?
Pe lângă 3 competențe specifice, am introdus a patra competență referitoare la media și digital.
Elementele de educație media se regăseau, mai puțin, și în proiectul inițial, dar nu erau vizate de o competență.
Competența se numește: Utilizarea responsabilă și reflexivă a instrumentelor digitale, inclusiv de IA generativă
Alt aspect – Alfabetizare lexicografică: Utilizarea instrumentelor cu care tu îți controlezi nivelul de competență. La trunchiul comun, elevii să poată să folosească DEX, DOOM în cunoștință de cauză.
Credem că în momentul în care vorbitorul e mai reflexiv decât era în gimnaziu, riscul de analfabetism funcțional e mai redus. Cu cât capacitatea de reflexie a felului în care vorbește e mai mare, cu atât riscul de analfabetism funcțional e mai mic
Competența de literație: literația e vizată în toată propunerea noastră privind competența lingvistică. Elementele referitoare la literație sunt formulate în sugestiile metodologice. În cazul în care profesorul constată că elevii nu au fluență în exprimare, profesorii au 25% din ore să intervină în sensul acesta.
Flexibilitate: programa poate fi adaptată și prin cele 25% la latitudinea profesorului, și prin sugestiile de învățare, prin intențiile profesorului, particularitățile elevului
Oana Fotache Dubălaru:
Limba și literatura sunt văzute împreună, nu distinct