Uniunea Europeană a lansat oficial proiectul NanoIC, cea mai mare linie-pilot dezvoltată până acum în cadrul Actului european privind cipurile, marcând un pas major în consolidarea capacităților europene de cercetare și producție în domeniul semiconductorilor, potrivit G4Media.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, proiectul este găzduit de centrul de cercetare IMEC din Leuven, Belgia, și beneficiază de o finanțare europeană de 700 de milioane de euro. Inițiativa reunește institute de cercetare de top din mai multe state membre, inclusiv din România, prin implicarea CSSNT și a Universității Politehnica din București.
„Este o inițiativă colosală, evaluată la 2,5 miliarde de euro, care redefinește limitele fizicii și ale ingineriei. Miza? Cucerirea scării Angstrom (sub 2 nanometri). La acest nivel microscopic, limitele fizicii clasice sunt depășite, lăsând loc unei noi generații de circuite integrate, cu o densitate de tranzistori și o eficiență inimaginabile până acum”, a scris pe pagina de Facebook Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii București.
Mihnea Costoiu a susținut că Politehnica București nu este un simplu partener în acest proiect. „Suntem singurul reprezentant al Europei de Est într-un consorțiu de elită, alături de giganții tehnologici ai continentului (precum IMEC, CEA-Leti sau Fraunhofer). Inteligența românească de la UPB lucrează acum, de la egal la egal, cu liderii mondiali pentru a dezvolta tehnologiile care vor susține Inteligența Artificială, comunicațiile 6G și calculul cuantic în deceniile următoare. Este un rezultat care poartă amprenta viziunii și tenacității domnului profesor Marius Enăchescu, care a demonstrat că România poate depăși barierele financiare și geografice”.
