Examenul de admitere în clasa a V-a este menținut de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, care susține că această testare la colegiile naționale care nu au clasele P-IV, pentru elevii de 10-11 ani, „este o opțiune personală”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu, moderată de Diana Coadă-Dumitrașcu (TVR).
„Mi se pare corect în condițiile în care nu e obligatoriu, nu te forțează nimeni” dacă „vrei să mergi la un liceu care să pună accent pe biologie și care să îți asigure testare la acele competențe”, a declarat Daniel David.
Poziția ministrului Educației și Cercetării este în contradicție cu cea din urmă cu 4 luni, când explica de ce a interzis competițiile școlare la clasele P-IV în anul școlar 2024-2025, prin primul ordin de ministru semnat de acesta. El argumenta că aceste concursuri „stimulează prea devreme industria meditațiilor și focalizări prea timpurii pe anumite domenii, ignorându-se altele tot de bază”. Detalii mai jos în articol.
Declarațiile pe această temă, la TVR Info:
- „Este o opțiune personală. Să vorbim cinstit, prin reglementările pe care le avem, toți copiii pot trece la clasa a V-a dacă au gimnaziu în școala lor sau la școala la care sunt alocați. Părinții doresc de multe ori altceva. Problema aceasta este, că părinții vor să îi mute în altă școală, într-un liceu care are și gimnaziu. Statul își face datoria, le asigură trecerea din cls. IV la cls. V. Dacă vrei să te muți la altceva, joci după regulile de acolo.
- Mi se pare corect în condițiile în care nu e obligatoriu, nu te forțează nimeni dacă vrei să mergi la un liceu care să pună accent pe biologie și care să îți asigure testare la acele competențe.
- Dar statul îți asigură clasa a V-a. E opțiunea pe care tu o ai. Nu ai cum să lași liceele fără clase primare… cum pot să își obțină copiii din gimnaziu? Am putea să le alocăm administrativ copiii – se mai întâmplă în SUA, în Franța. Problema este că atunci lovești în gimnaziile unde ai avut deja alocare administrativă. Vrei ceva mai special, vine examenul dat de acel loc special.
- Eu vorbesc de liceele în care avem liceu și gimnaziu, fără școală primară și atunci își aduc copiii de la alte școli, dar trebuie să treacă examen. Nu văd de ce l-am elimina în condițiile în care noi acoperim trecerea din cls. IV în cls. V într-o manieră corectă. E o alegere pe care o fac părinții într-un loc special. Nu văd ce alt mecanism să punem.
- Știți foarte bine că m-am opus la olimpiade. Dar în acest caz nu ești forțat. Statul asigură continuitate în învățământul gimnazial, dacă vrei altceva pe loc special, este examen special. Nu văd alt mecanism pentru aceste licee unde locurile sunt aglomerate.
- Nu pot să caut mecanisme prin care să corectez faptul că sunt diferențe de performanță în școlile din România. Orice găsesc, tot e distorsionat. Mai bine începem această reformă în sistem (…) și reducem discrepanța între școli și atunci cineva din cls. IV la gimnaziu va prefera să continue la aceeași școală”.
De remarcat faptul că ministrul Daniel David argumentează decizia de a menține examenul de admitere în clasa a V-a pe baza unei perspective personale, fără a cita vreun studiu sau consultarea cu experți în educație, nici măcar date concrete despre impactul acestui proces asupra elevilor sau statistici privind admiterea la licee de top.
Deși în trecut ministerul a recunoscut că „experții în educație nu recomandă un proces de selecție până la 12 ani”, în comunicările recente nu se face referire la analize comparative cu practici internaționale sau la dezbateri publice cu specialiști, ci mai degrabă la opinii personale și la presupusa „opțiune” a părinților. Detalii mai jos în articol.
Astfel, poziția oficială pare să reprezinte mai degrabă un grad ridicat de subiectivism decât o abordare bazată pe dovezi științifice sau pe experiențe străine relevante, în contrast cu declarațiile și apelurile publice ale ministrului la decizii evidence based, data based și science based.
În plus, poziția ministrului Educației și Cercetării este în contradicție cu cea din urmă cu 4 luni, când explica de ce a interzis competițiile școlare la clasele P-IV în anul școlar 2024-2025, prin primul ordin de ministru semnat de acesta.
Ministrul Daniel David spunea la finalul lunii ianuarie 2025 că olimpiadele și concursurile școlare la clasele primare „stimulează prea devreme industria meditațiilor și focalizări prea timpurii pe anumite domenii, ignorându-se altele tot de bază”.
Iata cum argumenta ministrul: „Hai să ne focalizăm în clasele I-IV pe dezvoltarea riguroasă și în ritmul personal, la cât mai mulți copii, a tuturor aspectelor elementare necesare competențelor-cheie, fără să distorsionăm acest proces prea devreme”.
„a. În clasele I-IV important este să construim elementele de bază ale competențelor cheie.
b. Acest nivel elementar trebuie dezvoltat în ritmul fiecărui copil. Dacă ratăm acest lucru, atunci celelalte dezvoltări care se bazează pe el au de suferit. Am văzut în unele testări recente că unele forme de analfabetism funcțional identificate în clasa a IX-a au cauze identificabile chiar din clasa a V-a”, mai scria el pe blogul său.
Întrebat în repetate rânduri, inclusiv de profesori, dacă aceleași focalizări prea timpurii pe matematică și aceeași industrie a meditațiilor nu sunt hrănite și de examenele de admitere în clasa a V-a organizate la matematică de unele Colegii Naționale, Daniel David a amânat luarea unei decizii și a indicat de fiecare dată ca orizont de timp pentru un răspuns luna mai și diagnoza.
În 2022, ministerul condus acum de Daniel David susținea că „experții în educație nu recomandă un proces de selecție până la 12 ani”.
Informații de context
Ministerul Educației a pasat școlilor responsabilitatea totală a conceperii subiectelor și a corectării lucrărilor elevilor în examenul de admitere la clasa a V-a, un examen despre care conducerea aceluiași Minister spunea în urmă cu doi ani că nu este recomandată de specialiștii în educație.
Școlile și liceele fără clase primare pot organiza chiar două probe de admitere la clasa a V-a, prevede actualul Regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), publicat pe 12 august 2024 în Monitorul Oficial și conceput în mandatul de ministru al Ligiei Deca.
Examenul de admitere în clasa a V-a, prevăzut în noul regulament de funcționare al școlilor și reglementat prin legea educației Deca-Iohannis, fusese desființat însă de fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu.
Secretarul general al Ministerului Educației, Ioana Lazăr, declara pentru Edupedu.ro într-un interviu despre Legile educației, în 2022, când au fost puse proiectele în consultare publică, faptul că „experții în educație nu recomandă un proces de selecție până la 12 ani”. Ioana Lazăr ocupă aceeași funcție și în prezent, fiind tot secretar general al Ministerului Educației.
De remarcat este faptul că declarația de acum 2 ani a Ioanei Lazăr este în antiteză cu metodologia de înscriere în clasa a V-a prevăzută în noul ROFUIP din mandatul Ligiei Deca, care lasă școlile să organizeze admitere pe bază de examen la vârsta de 10 ani.
Metodologia lasă profesorilor din colegiile în care se organizează admiterea responsabilitatea conceperii subiectelor de examen (cu excepția subiectelor pentru limbi străine, care sunt realizate de comisii județene). Tot acești profesori vor fi cei care corectează lucrările de la admiterea copiilor în vârstă de 10 ani.
Regulile admiterii la clasele a V-a concepute în mandatul Ligiei Deca nu prevăd nicio interducție pentru profesorii de la colegiile respective, care elaborează subiectele sau care corectează lucrările de la aceste examene, de a face meditații cu viitorii candidați.
ROFUIP prevede examenele de admitere în clasa a V-a și metodologia de înscriere a în clasa a V-a la unitățile de învățământ care nu dețin clase de nivel primar.
Mircea Miclea, în 2019: Segregarea de timpuriu a elevilor în funcție de nivelul de supradotare este contraproductivă
Profesorul universitar psiholog Mircea Miclea, fost ministru al Educației, declara într-un interviu pentru Edupedu.ro în anul 2019 că „studiile de specialitate arată că segregarea de timpuriu a elevilor în funcție de nivelul de supradotare este contraproductivă din două motive:
- 1: această supradotare poate să fie foarte înșelătoare, pentru că mulți dintre cei din grupul de supradotați stagnează la adolescență.
- 2: din punct de vedere socio-emoțional, nu contribuie la dezvoltarea nici a celor selectați în clasele de supradotați, nici a celorlalți. Creează diferențe, creează polarizări care nu contribuie la dezvoltarea socio-emoțională a copiilor. Adică cei care sunt în clasele de excelență se socotesc ultra-presați și ultra-speciali prea din timp și adesea nu mai dau randament din cauza acestei supra-presiuni, pe de altă parte ceilalți se socotesc automat stigmatizați, băgați în categoria de loaze, de proști, ceea ce, repet, la această vârstă, din punct de vedere psihologic e complet greșit.
Segregarea de timpuriu a elevilor pe baza acestor performanțe este complet greșită, din punct de vedere științific. Nu mă interesează cine ce ideologie are, asta e știința.
E ca și cum ai avea un maraton și tu faci clasamente și selectezi oamenii după primele trei tururi de pistă. Asta se întâmplă, faci o selecție prea timpurie și spui: tu ești bun, tu ești slab. Repet, alergarea este maraton și tu faci selecție după primele tururi de pistă. Pe baza a ce spui că cel din față e bun și cel din spate e slab, în condițiile în care ei mai au zeci de ture de pistă? Este ca și cum ai stabili câștigătorii și învișii la o cursă de maraton după primele trei tururi de pistă.
E neetic să excluzi copiii din aceste clase deoarece nu au reușit să obțină media 8. Ritmul de evoluție psihologică și cognitivă a copiilor la această vârstă este foarte idiosincratic, este foarte personalizat. Copii care au fost buni până în clasa a VI-a, de exemplu, pot să stagneze. Invers, copii care au fost cu note mai slabe până în clasa a VI-a pot să explodeze.