Gimnaziu Profesori Știri

Putere pentru “loaze” sau olimpici? Fenomenul Brașov, explicat de Mircea Miclea, Radu Gologan și părerea unui “părinte de excelență”

Citire în 12 min
“Trăim într-o ficțiune. Ne mirăm că 3 colegii din Brașov dau afară copiii de gimnaziu care nu au media 8, dar în București e plin de școli unde se dă examen ca să intri și ai medie obligatorie apoi. Eu nu aș omorî competiția”. Este mărturia unui părinte din București, care sub protecția anonimatului a povestit pentru Edupedu.ro de ce și-a meditat copilul toată școala primară ca să intre în clasa a V-a la o astfel de școală: cu anunțurile de angajare în față, am constatat că așa are un mare avantaj la angajare. Dar e eficient pentru elevi să avem clase de excelență cu examen de intrare și medie obligatorie, la clasele V-VIII? Dau rezultate aceste clase de excelență? Edupedu.ro a aflat ce spun studiile despre drumul spre performanță, de la fostul ministru al Educației Mircea Miclea și de la Radu Gologan, coordonatorul olimpicilor la Matematică.
  • În urmă cu o săptămână, știrea care deschidea toate ziarele pe zona de educație era: “Trei colegii din Brașov îi dau afară din clasele V-VIII pe elevii cu medii sub 8 la finalul fiecărui an”. Este vorba despre colegii care au și gimnaziu și care au impus examen de intrare la unele clase în a V-a, pe care le-au numit “de performanță”; pentru a putea rămâne aici, elevii trebuie să aibă minimum media 8 sau 8.50, la finalul fiecărei clase, altfel părinții se obligă prin regulamentul școlii să îi transfere.
  • Întreaga dezbatere a lăsat, însă, în urmă legalitatea înființării unor astfel de clase și s-a transformat într-o luptă de argumente între părinți
  • Susțineți loazele! Lăsați-ne să ne facem oaza de performanță, dacă statul nu ne ajută. De aia pleacă elevii performanți, că aici nu sunt lăsați să se dezvolte conform potențialului lor” – spun părinții care au copii în astfel de clase
  • De ce să susținem toți, financiar, ca profesorii cei mai buni să meargă la aceste clase? Vom avea la final câțiva copii special antrenați de profesorii cei mai pregătiți și mase întregi de copii abandonați”, spun ceilalți
Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro, despre clasele de excelență la gimnaziu și excluderea elevilor cu medii sub 8

Psihologul Mircea Miclea, fost ministru al Educației și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat pentru Edupedu.ro următoarele:

“Edupedu.ro: De ce nu competiție de cel mai înalt nivel prin clase speciale în școlile de masă?
Mircea Miclea: Studiile de specialitate arată că segregarea de timpuriu a elevilor în funcție de nivelul de supradotare este contraproductivă, din 2 motive:

  • 1: această supradotare poate să fie foarte înșelătoare, pentru că mulți dintre cei din grupul de supradotați stagnează la adolescență.
  • 2: din punct de vedere socio-emoțional, nu contribuie la dezvoltarea nici a celor selectați în clasele de supradotați, nici a celorlalți. Creează diferențe, creează polarizări care nu contribuie la dezvoltarea socio-emoțională a copiilor. Adică cei care sunt în clasele de excelență se socotesc ultra-presați și ultra-speciali prea din timp și adesea nu mai dau randament din cauza acestei supra-presiuni, pe de altă parte ceilalți se socotesc automat stigmatizați, băgați în categoria de loaze, de proști, ceea ce, repet, la această vârstă, din punct de vedere psihologic e complet greșit.

Segregarea de timpuriu a elevilor pe baza acestor performanțe este complet greșită, din punct de vedere științific. Nu mă interesează cine ce ideologie are, asta e știința.

E ca și cum ai avea un maraton și tu faci clasamente și selectezi oamenii după primele trei tururi de pistă. Asta se întâmplă, faci o selecție prea timpurie și spui: tu ești bun, tu ești slab. Repet, alergarea este maraton și tu faci selecție după primele tururi de pistă. Pe baza a ce spui că cel din față e bun și cel din spate e slab, în condițiile în care ei mai au zeci de ture de pistă? Este ca și cum ai stabili câștigătorii și învișii la o cursă de maraton după primele trei tururi de pistă.

E neetic să excluzi copiii din aceste clase deoarece nu au reușit să obțină media 8. Ritmul de evoluție psihologică și cognitivă a copiilor la această vârstă este foarte idiosincratic, este foarte personalizat. Copii care au fost buni până în clasa a VI-a, de exemplu, pot să stagneze. Invers, copii care au fost cu note mai slabe până în clasa a VI-a pot să explodeze.

Există enorm de multe date științifice care arată că putem face predicția despre competențele științifice excepționale ale unui copil si capacitatea lui de a obține performanțe excepționale în științe doar după finalul adolescenței. Orice predicție înainte de adolescență despre posibilele performanțe științifice sau profesionale ale elevilor în viața ulterioară sunt nefundamentate științific. Cu excepția situațiilor de intelect de limită, de exemplu.

E posibil ca un copil care a intrat în acest club select să stagneze, să aibă performanțe foarte scăzute peste un an, doi, trei, apoi în timpul liceului, după cum este posibil ca cineva care nu a intrat în acest club select să fie extraordinar peste un an sau doi.

Mi se pare de asemenea că este nedreaptă față de copil această excludere, pentru că prin excludere îl dezavantajezi de toată rețeaua psihosocială pe care el și-a construit-o de-a lungul anilor. Deci pierderea pe care tu i-o produci nu este numai cognitivă, ci este socio-emoțională și aceasta este mult mai importantă decât cea cognitivă. Pierde, așadar, toți factorii socio-emoționali la care el a lucrat în timpul anilor în care el a fost în acea școală.

Pe de altă parte, nevoia de performanță pe care o au unii copii și părinții lor se poate realiza prin participarea la competiții școlare, prin participarea la clase speciale care sunt organizate în weekend. De exemplu, la Cluj există grupuri de elevi care sunt selectate în școli și care fac suplimentar ore de matematică la Universitate, sunt așa-numite grupuri de excelență și prin aceste grupuri de excelență care sunt de la mai multe școli se poate stimula performanța, fără însă să creezi prejudicii majore mai ales socio-emoționale celorlalți copii. Cu atât mai nedrepte sunt aceste lucruri, cu cât dezvoltarea psihologică la această vârstă este foarte volatilă. Cineva care a fost în urmă poate să facă un salt major sau cineva care a fost foarte în față poate să stagneze.

Rep: Unul dintre argumentele folosite de conducerea Colegiului Șaguna este că în ultimii şase ani şcolari, din totalul de 790 de elevi de gimnaziu, 29 de elevi s-au aflat sub incidenţa acestei prevederi, 26 dintre aceştia promovând în urma reevaluării şi rămânând elevi ai Colegiului, iar la final numai trei elevi transferându-se în urma respectivei prevederi. Se susține acest argument?
Mircea Miclea: Etic, nu se susține argumentul acesta: răul produs la un singur om este un rău. Nu contează că este produs pentru 10 oameni, un om sau 100 de oameni. Răul este un rău.

Rep: Părinții spun: de ce nu putem face performanță în școala de masă, atâta vreme cât legea educației spune că statul sprijină copiii și tinerii capabili de performanțe înalte atât în unități de învățământ, cât și în centre de excelență?
Mircea Miclea: Prin asociația părinților, se pot organiza activități de afterschool dedicate exclusiv excelenței. Așa se face excelența. Practic, atunci când am și scris în lege despre activitățile afterschool, aceasta a fost funcția afterschoolului: de a oferi o activitate diferențiată. Respectiv să faci activități suplimentare de excelență pentru cei foarte buni, apoi activități remediale pentru cei care au rămas în urmă și activități de consolidare pentru cei care sunt la nivel mediu. Prin urmare, diferențierea se poate face foarte bine prin activități afterschool”.

Radu Gologan, pentru Edupedu.ro, despre clasele de excelență la gimnaziu și excluderea elevilor cu medii sub 8

Coordonator al lotului național de olimpici la Matematică, profesor la Universitatea Politehnica București și el însuși medaliat cu argint la Olimpiadele Internaționale de Matematică din 1970 și 1971, Radu Gologan a declarat pentru Edupedu.ro următoarele:

La gimnaziu, nu e cazul de clase speciale. Gimnaziul încă nu spune mare lucru despre dezvoltarea ulterioară a copilului sau despre posibilitățile lui.

De cele mai multe ori, mai ales în clasele mici, sunt părinții care vor foarte mult performanța. Și chiar și la olimpiade avem această problemă: copii care nu sunt neapărat doritori să facă performanță la nivelul unei olimpiade naționale, ci împinși de părinți foarte tare de la spate și uneori clachează.

Dar ideea mea e ca aceste clase să existe la liceu. Noi am crescut în ceea ce se numea clasă specială și exista în fiecare județ. În clasa mea de la Șaguna eram 26 de elevi, care ne pregăteam la diverse obiecte în mod special, Română, Fizică, Matematică, Chimie, Biologie, aveam profesori de excepție care făceau o treabă suplimentară cu noi și toți colegii mei au ajuns intelectuali de vârf. Avem un academician, șapte profesori universitari, mulți profesori buni de liceu, ingineri, șamd.

Și asta s-a întâmplat cu câteva generații din jurul generației mele. De asta susțin că ar fi bine ca în fiecare județ sau liceu să existe o clasă în care să se adune copiii care vor o pregătire excepțională. Pentru că învață mult mai bine, nu neapărat de la profesori, dar și între ei. Concurența îi face să fie foarte buni. Este o opinie destul de majoritară între profesorii buni. E clar că viitorul societății se va baza pe o clasă mică de elite care vor trebui sa producă ceea ce e nou.

Eu cred că ideea aceasta, să fie tot timpul orelor școlarizării împreună, e foarte importantă. Din experiența mea, copiii care au fost 3-4 excepționali împreună într-o clasă au făcut ca toți să se dezvolte. Concurența și modul de a lucra și de a comunica sunt foarte importante. Dar aceste clase să existe de la liceu. La gimnaziu e prea devreme”.

Mărturia sub anonimat a unui părinte cu copil la clasă de excelență

Un părinte care și-a pregătit intensiv copilul pentru a intra într-o școală gimnazială unde se dă examen, școală care face parte și ea dintr-un colegiu, a povestit pentru Edupedu.ro, sub protecția anonimatului, motivele pentru care a ales o astfel de rută și pentru care susține excelența de la vârste cât mai mici:

Trăim într-o ficțiune. Ne mirăm că 3 colegii din Brașov dau afară copiii de gimnaziu care nu au media 8, dar în București e plin de școli unde se dă examen ca să intri și ai medie obligatorie apoi. Și eu nici nu aș da cu pietre în ele. Nu aș omorî competiția. Nu aș merge împotriva lor, doar pentru că niște foști elevi susțin asta.

Cum am făcut eu? Am decis unde îmi duc copilul cu anunțurile de angajări în față, unde am constatat că cele mai multe spun: asta constituie un avantaj, angajare aproape pe loc.

Și e logic să îți ceară medie pentru a rămâne în gimnaziu, pentru că tocmai așa asiguri egalitatea de șanse. Copilul a intrat la clasa respectivă prin concurs. Ori sunt copii care nu au intrat din clasa a V-a pentru că nu au luat examenul și dacă nu ar fi regula asta ar putea intra un an mai târziu în aceeași clasă, prin transfer, chiar și cu media 5. Nu ar fi egalitate de șanse, dacă i-ar permite unui copil să se transfere cu media 7, în timp ce ultima medie de intrare a fost 8.50.

Sistemul ăsta de educație e gândit astfel încât îți oferă servicii standard medii și tu poți să mai pui peste, prin aceste clase de excelență. Nu văd de ce ai omorî competiția. Oricum suplinim prin meditații calitatea profesorilor de la clasă.

E adevărat că se fac presiuni mari pe medii, iar dacă i se pune pata unui profesor pe tine…

Dar dacă se interzic examenele de intrare în gimnaziu și mediile astea, se vor muta în altă parte sau se va privatiza performanța. Oricum mare parte a celor care vor performanță fac meditații.

Trăim într-o ficțiune și în ce privește lozinca: învățământul e gratuit. Nu că nu e gratuit, dar e ca un RCA la mașină. Ai un minim și pentru restul plătești. Fiecare părinte compensează cum poate”.

Citește și:

 

 

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

BAC 2019 Pregătire gratuită la istorie. În fiecare sâmbătă la 10, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti

Mihai Peticila

“Un copil pasionat de lectură este un copil salvat”. Ce cărţi a ales o învăţătoare ca să-i îndrăgostească pe elevi de citit

Mihai Peticila

Ecaterina Andronescu: Licitația de anul acesta va fi pentru manuale de clasa a VII-a. La clasa I, editura unică încasează un nou contract

Raluca Pantazi

3 comentarii

Ion A. 8 februarie 2019 at 22:41

pana pe la 19-20 de ani n-avem ce discuta despre o minte aseazata pentru studiu, fiindca hormonii dau totul peste cap; faptul ca unii elevi, dopati cu meditatii, performeaza o vreme mai bine ca altii, nu inseamna ca sunt mai capabili; sunt prea multe exemple de “genii” din astea care, in viata reala, au fost lasate mult in urma de mediocrii liceelor

Răspuns
Doru carstoiu 8 februarie 2019 at 08:32

Nu avem nevoie de performanta de prosti cu diplome in USA unde este nepotul meu elev see face selector și clase de ,,speciali,, de la 5 ani și această selecție da roade la noi avem miniștri și foști miniștri vocali și deștepți dar sistemul de învățământ produce analfabeți funcționali la inspectoratele școlare multi ratați profesional au devenit politic foarte deștepți și vocali avem nevoie de meritocrație de specialiști de profesionisti

Răspuns
Liță 7 februarie 2019 at 16:15

Puneți în balanță, după proverbul solomonist, părerea avizată a doi profesioniști pe de o parte și părerea unui părinte competitiv pe de altă parte.

Răspuns

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.