Senatul a adoptat, pe 6 octombrie, o propunere legislativă pentru introducerea unei „Legi a majoratului online”, proiect care merge, acum, la Camera Deputaților, cameră decizională în acest caz. Inițiativa introduce nevoia acordului parental atunci când minorii cu vârste de până la 16 ani vor să creeze conturi sau să acceseze servicii online. Ea a fost susținută puternic în Senat, unde nimeni nu a votat împotriva ei. Este, însă, criticată de specialiști în domeniul drepturilor pe Internet: Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) apreciază că este vorba despre un „nou vătaf al accesului digital”, ce impune măsuri „restrictive asupra drepturilor fundamentale” și care sunt „inutile și birocratice, imposibil de aplicat”.
Proiectul de Lege a majoratului online, care are ca inițiatori aproape 100 de parlamentari PSD și PNL prevede, între altele, că:
- Până la împlinirea vârstei de 16 ani, minorul accesează servicii online și creează conturi personale „numai în baza acordului parental verificabil”, fără de care furnizarea de servicii minorului este interzisă. O excepție de la această obligație vizează „platformele dedicate învățării, autorizate”.
- Reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii să suspende sau să șteargă contul minorilor sau să restricționeze accesul acestuia la „pagini electronice care au conținut dăunător”
- Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) ar urma să stabilească regulile în acest sens
- Furnizorii de servicii online trebuie să introducă filtre de protecție pentru minori
- E interzisă, pe platformele respective, publicitatea bazată pe profiluri pentru care se folosesc datele cu caracter personal ale minorilor.
Proiectului de lege, înregistrat la senat în iunie 2025, i s-au adus o serie de amendamente după ce a trecut de comisiile de specialitate. El a fost votat de Senat, ca primă cameră, pe 6 octombrie, cu 121 de voturi pentru, 5 abțineri și niciun vot contra, după ce a primit aviz favorabil și de la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Legislativ și de la alte instituții relevante.
ApTI: „cea mai intruzivă metodă posibilă”, „cu efect asupra tuturor cetățenilor”
Pe de altă parte, proiectul este criticat de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), ce promovează drepturile în mediile digitale. Aceasta apreciază, într-o amplă analiză, că „pornește de la unele îngrijorări legitime legate de accesul minorilor la unele conținuturi online. Dar în loc să identifice corect problemele si soluțiile, textul propune niște măsuri excesive, inutile și birocratice, imposibil de aplicat, la nivel tehnic sau în practică.”
Potrivit ApTI, „unele dintre aceste măsuri au efecte adverse incredibile – cum ar fi obligarea identificării tuturor utilizatorilor de Internet la accesarea unui serviciu (pentru a se stabili că nu au sub 16 ani)”.
- Organizația apreciază că verificarea vârstei persoanelor pe Internet e o formă de excludere de la accesul la informație și liberă exprimare, nu una de protecție. Iar „astfel de măsuri restrictive asupra drepturilor fundamentale ale minorilor pot produce fix efectul pe care vor să-l contracareze”, crede ApTI.
Ce spune ApTI despre măsurile propuse:
Verificarea vârstei:
- „asta înseamnă de facto ca orice furnizor de servicii online care are și conținut restricționat, așa cum este acesta extrem de larg definit de proiectul de lege, să fie împins în a verifica identitatea tuturor utilizatorilor. Ideea SRI-ului pusă pe tapet în dezbaterile publice încă din 2014 a reușit – în fine! – să fie tradusă într-un nou text legislativ. Sub legea majoratului digital, orice utilizator trebuie să fie identificat online. Pentru siguranța voastră, desigur. Dacă China a făcut-o, noi de ce nu am putea? (…)”
- Este „cea mai intruzivă metodă posibilă de identificare a identității pe internet cu efect asupra tuturor cetățenilor”
Accesul la orice serviciu online doar cu acordul părinților:
- „Acesta este – de facto – un sistem de verificare obligatorie a vârstei pentru orice serviciu online”
Excepțiile – limitate la platforme educaționale „autorizate”:
- „DuoLingo, KhanAcademy, Kahoot! sau aplicații gen MathKids sau Vocabulary.com vor putea deveni inaccesibile utilizatorilor români”
Rolul-cheie oferit ANCOM pentru verificări:
- „ANCOM devine Verificatorul Online al Părinților și Copiilor.
- Sistemul prin care părintele poate exprima acordul parental sau revocarea, prin cerere la ANCOM, e imposibil de implementat practic.
- Ne întrebăm și care este competența ANCOM în a determina dacă o persoană care face o cerere de radiere a unui cont din mediul online este părintele sau tutorele persoanei care deține contul respectiv? Ce o să colecteze? Copii după CI, certificate de naștere?”
ApTI notează, totodată, că proiectul de lege nu ține cont de faptul că „drepturile copilului sunt uneori în conflict cu ce vrea părintele”, acesta din urmă putând acționa după un „impuls de moment” ce poate să contravină autonomiei digitale a copilului.
Iar organizația citată menționează că proiectul introduce obligații pentru „zeci de mii de servicii online neidentificate”, deși „există probabil în jur de 10 servicii online de rețele sociale” care sunt, de fapt, vizate direct, când vine vorba despre probleme întâmpinate de minori pe Internet.
- Faptul că cele mai multe astfel de platforme sunt internaționale ridică alte probleme de aplicabilitate, apreciază ApTI: „Legea română se poate aplica doar furnizorilor români, deci cum se va aplica în concret? Legea menționată nu poate fi aplicabilă direct furnizorilor din afara României”. În plus, potrivit sursei citate, legea folosește termeni ce nu pot fi aplicați în practică – de exemplu sancțiuni pe „cifra de afaceri la nivel național”, care nu ar exista la furnizori globali precum TikTok.
ApTI cere Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, „să facă o analiză serioasă a actualului proiect, să implice zona academică care predă educație media și care înțelege contextul social și tehnologic actual, să implice furnizorii de platforme care vor fi obligați să implementeze legea pentru a vedea dacă este fezabilă. Și, poate în primul rând, să îi întrebe și pe tinerii afectați ei ce părere au ei despre această propunere de lege. Sau pur și simplu să respingă acest proiect de lege și să ceară autorităților să vină cu analize concrete referitor la ce pot face în mod real pentru protecția minorilor în spațiul online”.
Analiza completă a ApTI poate fi consultată pe site-ul organizației.
- Foto: 92938349 © Rawpixelimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.