Un elev din România își alege profilul de liceu în clasa a IX-a, apoi facultatea cam în clasele terminale – a XI-a, a XII-a, cel mai probabil, conform datelor existente în studiile recente ale Ministerului Educației. De multe ori, alegerea reală a facultății apare imediat după Bacalaureat, poate și ca un efect al metodelor de orientare școlară și de carieră destul de ineficiente în sistemul românesc de Educație. Viitorul student este în poziția în care, la 18-19 ani, trebuie să decidă ce profesie va avea peste cinci, zece sau douăzeci de ani, fără prea multe experiențe practice reale în domeniul respectiv.
În sistemul universitar american, filosofia este diferită. Universitățile pornesc de la ideea că un tânăr care abia a terminat liceul nu are toate răspunsurile despre viitorul său profesional. De aceea, în primii ani de facultate, accentul nu cade exclusiv pe specializare, ci pe construirea unei baze comune de competențe pe care orice absolvent le va folosi, indiferent dacă va deveni manager, psiholog sau specialist în securitate cibernetică.
Acest model de licență poate fi urmat și în România, prin programele Tiffin University, universitate americană din statul Ohio prezentă la București din 2002, care anunță într-un comunicat de presă că înscrierile pentru programul de admitere sunt deschise.
De ce să înveți statistică dacă vrei să devii psiholog? Sau scriere academică dacă alegi Business?
La prima vedere pare ciudat. De ce ar urma aceleași cursuri un student care vrea să conducă o companie, unul care își dorește o carieră în psihologie și altul care visează să lucreze în securitate cibernetică?
În modelul american, răspunsul este unul firesc. Pentru că înainte de a deveni specialist trebuie să înveți să gândești, să comunici, să analizezi informații și să rezolvi probleme.
La Tiffin University, această fundație curriculară comună poartă numele Dragon Education Core și reprezintă aproximativ 30% din întreaga licență: 12 cursuri din totalul celor 40 pe care le parcurge un student în cei patru ani de studiu.
Indiferent de specializare, studenții urmează cursuri precum:
- comunicare și scriere academică;
- cercetare și gândire critică;
- matematică și statistică aplicată;
- competențe digitale;
- logică;
- istorie;
- literatură;
- culturi comparate;
- dezvoltare personală și sănătate.
Abia apoi urmează disciplinele specifice fiecărei specializări.
Această abordare nu este întâmplătoare. Potrivit Corporate Recruiters Survey 2026, realizat de Graduate Management Admission Council pe un eșantion de 621 de recrutori din 39 de țări, cele mai căutate competențe la absolvenți sunt comunicarea, rezolvarea de probleme, adaptabilitatea, analiza datelor și capacitatea de a lucra în echipă.
Sunt exact competențele pe care universitățile americane încearcă să le construiască înainte de specializare.
De ce contează asta pentru un viitor manager
„La cinci ani după absolvire, îi diferențiază capacitatea de a explica o cifră cuiva care nu a văzut-o niciodată, nu doar cursurile de contabilitate. Un manager petrece mai mult timp convingând decât calculând”, explică dr. Thomas Marben, decanul School of Business din cadrul Tiffin University.
Dar pentru cineva care vrea să lucreze în securitate cibernetică?
Și aici explicația este mai puțin intuitivă. „Cele mai multe incidente nu încep cu o vulnerabilitate tehnică, ci cu o persoană convinsă să facă ceva. Un specialist care nu poate explica un risc în două minute unui director nu va obține niciodată bugetul cu care să îl elimine”, spune dr. Mark Sabo, decanul School of Science, Technology and Health.
De ce face statistică un viitor psiholog
La fel, un student la Psihologie nu învață doar teorii despre comportamentul uman. „Psihologia este o știință empirică. Un student care nu poate citi un studiu și nu poate evalua un rezultat nu practică psihologie, ci doar enunță opinii”, afirmă dr. Lacy Ellis, decanul School of Criminal Justice and Social Sciences.
Acest model poate fi urmat și în România
În București, Tiffin University oferă trei programe de licență acreditate în Statele Unite:
- Business Administration (International Business);
- Cybersecurity and Information Assurance;
- Psychology, cu minor în Human Services.
Toate sunt predate integral în limba engleză, de profesori americani și internaționali, iar diploma emisă este aceeași cu cea acordată absolvenților campusului universității din Ohio și este recunoscută în România de Ministerul Educației.
Fiecare program de licență durează patru ani, înseamnă 120 de credite (40 cursuri), se predau la sediul din București, în format modular: un modul înseamnă două cursuri, timp de trei săptămâni, de luni până vineri.
Pentru profesioniști, manageri și antreprenori, universitatea oferă programul Executive Master of Business Administration (EMBA), un program destinat liderilor care doresc să își dezvolte competențele de strategie, leadership, management și luare a deciziilor într-un context internațional.
Cum se face admiterea
Admiterea presupune depunerea online a dosarului, care include diploma de bacalaureat (sau preadmitere, dacă aceasta nu este încă emisă), dovada cunoașterii limbii engleze, trei eseuri și un interviu în limba engleză. Sunt acceptate mai multe certificate de competență lingvistică, inclusiv Cambridge, TOEFL, IELTS și Duolingo.
Taxa anuală de studiu este de 9.000 de euro, iar universitatea acordă burse de până la 3.000 de euro pe an. Potrivit instituției, peste 90% dintre studenți beneficiază de o formă de sprijin financiar.
Studenții pot efectua stagii de practică în companii din domeniul ales, iar în anii III și IV au posibilitatea de a studia un semestru sau un an academic în campusul universității din Ohio, păstrând aceeași taxă de școlarizare.
„Una dintre întrebările pe care le primesc cel mai des de la părinți este: de ce să studieze copilul meu la București și nu direct în Statele Unite? Diploma este aceeași, pentru că universitatea este aceeași, însă costul total al celor patru ani este considerabil mai mic. În plus, studentul rămâne aproape de familie, poate dobândi experiență profesională prin internshipuri, iar din anul al treilea poate studia un semestru sau un an în campusul Tiffin University din Ohio”, spune Roxana Farrugia, Director al Tiffin University Romania.
Ce ar trebui să verifice un elev înainte să se înscrie la o universitate străină
Înainte de a alege un program de studii oferit de o universitate din afara României, este important ca viitorii studenți și părinții lor să verifice câteva aspecte esențiale: dacă instituția este autorizată să acorde diplome în țara de origine, dacă are acreditare instituțională, dacă programele sunt evaluate de organisme independente și dacă diplomele sunt recunoscute în România.
În cazul Tiffin University, instituția este o universitate privată fondată în 1888, autorizată de statul Ohio să acorde diplome de licență, masterat și doctorat. Universitatea are acreditare instituțională acordată de Higher Learning Commission (HLC), unul dintre organismele instituționale de acreditare recunoscute în sistemul american de învățământ superior, iar School of Business beneficiază de acreditarea de specialitate Accreditation Council for Business Schools and Programs (ACBSP). Statutul acestor acreditări poate fi verificat atât pe site-ul universității, cât și în registrele Council for Higher Education Accreditation (CHEA).