Sistemul de biblioteci din România a cunoscut „un declin semnificativ, atât numeric, cât și funcțional”, în perioada 2020-2023, potrivit unui raport privind starea bibliotecilor din România, prezentat la sfârșitul săptămânii trecute. Potrivit analizei realizate, impactul cel mai puternic l-au cunoscut bibliotecile din rural, dintre care 10% au dispărut în perioada menționată și unde numărul de volume este în scădere, deși la nivel național a crescut. Tot în rural se simte o subreprezentare a personalului de specialitate.
Potrivit raportului, prezentat pe 19 septembrie într-un eveniment la adresa Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, numărul total de biblioteci la nivel național a scăzut cu 566 de unități între 2020-2023, lucru care s-a petrecut „în lipsa unor justificări administrative legale” și „în contradicție cu Legea bibliotecilor (Legea nr. 334/2002)”. Acest lucru „pune sub semnul întrebării legalitatea închiderii acestor instituții”, spune raportul, potrivit căruia închiderea „ridică probleme majore de acces la cultură și educație”.
Situația în rural este, însă, mult mai problematică decât la nivel național. În toată țara, totalul bibliotecilor scade în pofida unei creșteri substanțiale a numărului de biblioteci școlare. Motivul: între 2020 și 2023, a scăzut abrupt numărul de biblioteci comunale.
- Amintim că bibliotecile de la sat au fost vizate de premierul Ilie Bolojan, care și-a anunțat, în iulie a.c., intenția de a tăia posturile de bibliotecari în mediul rural: „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă (…) Nu văd niciun fel de problemă ca un bibliotecar, de exemplu, dacă tot este o comună care vrea să aibă o bibliotecă, să poată lucra la două primării în așa fel încât să avem biblioteci deschise și în zona de rural”, a spus el atunci.
Potrivit raportului citat, numărul bibliotecilor naționale a rămas același, cel al bibliotecilor universitare s-a menținut la același nivel, cel al bibliotecilor specializate a scăzut cu aproape 10%, dar numărul lor era oricum mic. În același timp, numărul bibliotecilor școlare a crescut cu circa 10%, de la aproape 5.500 la 6.000 în intervalul menționat (cu un maxim atins, însă, în 2022 – 6.035).
Pe de altă parte, totalul bibliotecilor publice a scăzut considerabil, în special din cauza scăderii abrupte a numărului de biblioteci comunale – de la 1.751 la 1.581 între 2020 și 2023 – scădere de circa 10%, mult mai mare decât cea înregistrată la orașe (de la 250 în 2020 la 240 în 2023).
Evoluția volumelor din biblioteci
Potrivit raportului citat, toate categoriile de biblioteci au înregistrat o scădere a numărului de volume existente, între 2020 și 2023. Ca număr, cele mai importante scăderi le-au înregistrat bibliotecile naționale (de la 26 la sub 22 de milioane), bibliotecile universitare (de la aproape 30 la 25,5 milioane) sau biblioteci specializate (de la aproape 7,5 la 5,7 milioane). Cea mai mică scădere se înregistrează în cazul bibliotecilor școlare (sub un milion diferență).
Dintre bibliotecile publice, tot bibliotecile comunale cunosc cea mai mare pierdere, din punct de vedere al numărului de volume: de la peste 16 milioane în 2020, la 14,7 milioane în 2023.
Se remarcă, totodată, că scăderea numărului de volume din biblioteci se suprapune cu o creștere a interesului pentru împrumuturi, creștere valabilă inclusiv la nivelul bibliotecilor comunale.
În perioada dată, a crescut numărul volumelor eliberate în bibliotecile naționale, în cele universitare și în cele publice, în timp ce a scăzut numărul volumelor eliberate în biblioteci școlare (de la 9,4 milioane la 7 milioane) și în bibliotecile specializate.
Iar în cazul bibliotecilor publice, numărul volumelor eliberate a crescut la toate categoriile de unități – județene, orășenești și comunale. În cazul acestora din urmă, creșterea a fost ușoară, de la 2,24 milioane în 2020 la 2,29 milioane în 2023, cu un punct maxim de 2,33 în 2022.
Raportul (ce poate fi consultat integral aici), realizat de subcomisia de statistică a Comisiei Naționale a Bibliotecilor, notează și un „dezechilibru demografic și profesional” în ceea ce privește situația resurselor umane:
- Îmbătrânirea forței de muncă: 53 % din personalul de specialitate are între 50 și 64 de ani; doar 0,7% are sub 25 de ani.
- Feminizarea profesiei: Peste 86 % din angajați sunt femei, aspect ce poate indica o lipsă de diversitate și de perspectivă.
- Concentrare urbană a personalului calificat: 76,5 % din personalul de specialitate are studii superioare, dar 79,2 % dintre aceștia activează în mediul urban.
- Subreprezentare în mediul rural: Doar 28 % din personalul de specialitate lucrează în bibliotecile din mediul rural, iar dintre aceștia, doar 20,8 % au studii superioare.
- Rol central al bibliotecilor publice și școlare: 77,6 % din personalul de specialitate este angajat în aceste tipuri de biblioteci.
Foto: © Richard Villalon | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.