Vicepremierul pentru reformă, Oana Gheorghiu, a afirmat că schimbările din educație trebuie să vină atât de la nivel central, prin politici publice, cât și din comunități, subliniind rolul Ministerului Educației în regândirea modului în care sunt organizate materiile și predarea. Declarațiile au fost făcute vineri, 27 martie, în emisiunea „Viitor pentru România” cu Nicoleta Călugăreanu, de la Prima News.
Aceasta a arătat că se așteaptă ca noul ministru al Educației, Mihai Dimian, să acorde atenție copiilor din zone defavorizate și să caute soluții în limitele actuale ale bugetului, dar a subliniat că direcția pe termen lung trebuie stabilită clar la nivel central.
„Cred că ministerul, având acum un nou ministru, sunt convinsă că domnul ministru se uită și se apleacă către această zonă și va încerca să găsească soluții, așa cum spuneam, în limitele pe care ministerul le are acum. Dar da, cred că viitorul este cel care trebuie să dea direcția felului în care ministerul va aborda aceste subiecte și cred că trebuie să vină din două părți – odată de la nivel central, de la nivelul ministerului, care poate să facă politici publice”.
Vicepremierul a explicat că una dintre direcțiile importante este regândirea curriculumului și a modului în care elevii învață, inclusiv prin introducerea unor abordări interdisciplinare:
- „În general, ministerele trebuie să facă politici publice și poate asta înseamnă să se uite la felul în care sunt structurate materiile, la tipul de materii pe care copiii le fac acum. Am văzut că în străinătate se lucrează mult, mult, la materii transversale, care nu abordează doar un singur subiect, ci se uită din perspectiva mai multor materii și analizează anumite lucruri. Deci, cred că ministerul are acest rol esențial în a regândi poate structura felului în care copiii primesc informația la școală și, desigur, să-și organizeze în teritoriu felul în care funcționează școlile. Dar trebuie să vină și de de jos, de la comunitate”.
În același timp, aceasta a insistat că educația nu se limitează la elevi, ci include și formarea continuă a adulților și a funcționarilor publici, dând ca exemplu un program de digitalizare: „Educație înseamnă nu doar copiii noștri, ci înseamnă și educația adulților, și educația funcționarilor publici, și educația continuă. Cred că ăsta e un lucru pe care trebuie să-l învețe românii, cumva, că noi trebuie să învățăm toată viața noastră. Asta este, lucru care ne va ține și mintea mai trează. Noi ce am făcut? La zona de digitalizare, care are o componentă importantă de educație, am făcut parteneriat cu cu diverși furnizori de de servicii digitale care prin prin care ne ajută să asigurăm training și acces la training pentru toți funcționarii publici din România. E un proiect pe care îl coordonează Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) și asta este cred că un lucru important, pentru că funcționarii publici sunt primii care trebuie să să se adapteze la noile tehnologii, dar au nevoie de traininguri pentru asta”.
Oana Gheorghiu a adăugat că aceste soluții au fost gândite în contextul unor resurse limitate și se bazează pe platforme online și formare în lanț, inclusiv pentru profesori.
„(…) Statul român are cumva obligația să facă aceste traininguri în această perioadă din nou complicată, cu acces limitat la bugete. Am găsit soluții astfel încât aceste parteneriate să să-i ajute cu resurse nu foarte mari, ci cu niște platforme online în care să primească acest training. Deci asta este o bucată. În zona de educație, antrenăm profesorii și ei la rândul lor să devină traineri pentru ceilalți profesori. Cred că asta este un lucru pe care ministerul probabil bănuiesc că îl are în vedere: să creștem gradul de adaptare la noile tehnologii în rândul profesorilor, care să-i ajute și pe ei să se pregătească mai bine și să facă față valului de informații pe care cu care probabil se confruntă din partea copiilor”.
