Vicepremierul pentru reformă Oana Gheorghiu: Ministerul Educației are un rol esențial în a regândi felul în care copiii primesc informația la școală. În străinătate, se lucrează mult la discipline transversale, care nu abordează un singur subiect

1.487 de vizualizări
Oana-Clara Gheorghiu / Foto: Gov.ro
Vicepremierul pentru reformă, Oana Gheorghiu, a afirmat că schimbările din educație trebuie să vină atât de la nivel central, prin politici publice, cât și din comunități, subliniind rolul Ministerului Educației în regândirea modului în care sunt organizate materiile și predarea. Declarațiile au fost făcute vineri, 27 martie, în emisiunea „Viitor pentru România” cu Nicoleta Călugăreanu, de la Prima News.

Aceasta a arătat că se așteaptă ca noul ministru al Educației, Mihai Dimian, să acorde atenție copiilor din zone defavorizate și să caute soluții în limitele actuale ale bugetului, dar a subliniat că direcția pe termen lung trebuie stabilită clar la nivel central.

„Cred că ministerul, având acum un nou ministru, sunt convinsă că domnul ministru se uită și se apleacă către această zonă și va încerca să găsească soluții, așa cum spuneam, în limitele pe care ministerul le are acum. Dar da, cred că viitorul este cel care trebuie să dea direcția felului în care ministerul va aborda aceste subiecte și cred că trebuie să vină din două părți – odată de la nivel central, de la nivelul ministerului, care poate să facă politici publice”.

Vicepremierul a explicat că una dintre direcțiile importante este regândirea curriculumului și a modului în care elevii învață, inclusiv prin introducerea unor abordări interdisciplinare:

  • „În general, ministerele trebuie să facă politici publice și poate asta înseamnă să se uite la felul în care sunt structurate materiile, la tipul de materii pe care copiii le fac acum. Am văzut că în străinătate se lucrează mult, mult, la materii transversale, care nu abordează doar un singur subiect, ci se uită din perspectiva mai multor materii și analizează anumite lucruri. Deci, cred că ministerul are acest rol esențial în a regândi poate structura felului în care copiii primesc informația la școală și, desigur, să-și organizeze în teritoriu felul în care funcționează școlile. Dar trebuie să vină și de de jos, de la comunitate”.

În același timp, aceasta a insistat că educația nu se limitează la elevi, ci include și formarea continuă a adulților și a funcționarilor publici, dând ca exemplu un program de digitalizare: „Educație înseamnă nu doar copiii noștri, ci înseamnă și educația adulților, și educația funcționarilor publici, și educația continuă. Cred că ăsta e un lucru pe care trebuie să-l învețe românii, cumva, că noi trebuie să învățăm toată viața noastră. Asta este, lucru care ne va ține și mintea mai trează. Noi ce am făcut? La zona de digitalizare, care are o componentă importantă de educație, am făcut parteneriat cu cu diverși furnizori de de servicii digitale care prin prin care ne ajută să asigurăm training și acces la training pentru toți funcționarii publici din România. E un proiect pe care îl coordonează Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) și asta este cred că un lucru important, pentru că funcționarii publici sunt primii care trebuie să să se adapteze la noile tehnologii, dar au nevoie de traininguri pentru asta”.

Oana Gheorghiu a adăugat că aceste soluții au fost gândite în contextul unor resurse limitate și se bazează pe platforme online și formare în lanț, inclusiv pentru profesori.

„(…) Statul român are cumva obligația să facă aceste traininguri în această perioadă din nou complicată, cu acces limitat la bugete. Am găsit soluții astfel încât aceste parteneriate să să-i ajute cu resurse nu foarte mari, ci cu niște platforme online în care să primească acest training. Deci asta este o bucată. În zona de educație, antrenăm profesorii și ei la rândul lor să devină traineri pentru ceilalți profesori. Cred că asta este un lucru pe care ministerul probabil bănuiesc că îl are în vedere: să creștem gradul de adaptare la noile tehnologii în rândul profesorilor, care să-i ajute și pe ei să se pregătească mai bine și să facă față valului de informații pe care cu care probabil se confruntă din partea copiilor”.


7 comments
  1. Dar cu analfabetii care ajung sa invete sa citeasca din clasa a V-a , CE FACETI? ca acestia sunt analfabetii functionali in procent de 40 % din copiii Romanieie.
    De ce nu adaugati la clasele primare mai multe ore de citit si de scris si sa facti orele remediale zilnic obligatorii in fiecare zi la ciclul primar? De ce nu adaugati si mai multe ore de matematica la ciclul primar , in loc de joc si miscare , si transformati Matematica si explorarea mediului in doar Matematica sa invete copiii tabla adunarii si scaderii a inmultirii si a impartirii pe de rost, ca UITE AJUNG IN CLASELE DE GIMNAZIU SI NU LE STIU, si asa raman , de aceea aveti note luate la Evaluare Nationala sub 5, de 1 de 2 , de 3 , de 4 o multime.

  2. Zice bine doamna, dânsa a făcut ceva remarcabil și cu greu are egal în societatea civilă (aceea ce e motorul oricărei societăți înțepenite în zona de dolce vita – bani mulți, dormit în post).
    Cu caligrafia…poate nu știți că e o arta distinctă in țările unde Arta e la tot pasul, in niciun caz nu poate fi motiv de a presa și critica copiii că nu au scris „ca doamna” sau ca și colega lor „cea mai cea” la caligrafie. Chiar și cu caligrafia prezentă în clasă, introdusă de la clasa 0 și urmată alți 4-5 ani, normalitatea e sai ai 1-3 copii ce scriu caligrafic în clasă, nu mai mulți…pot fi multicei ce scriu „frumos” însă dacă nu înțelegeți statistica nu am cum să vă conving ce e normalitatea.
    Poate știți și că Ai-ul înțelege și scrisul de mână, nu pot aici dar v-as trimite să vedeți o mostră de handwriting recunoscut fidel.
    Aaa, dacă la scrisul de mână vă refereați, Melania, și nu la caligrafie, asta e altceva, un ceva mai general. Scrisul de mână poate arăta din markerul sau stiloul unora ca un text de tipar, nu știți pe nimeni cu aceasta preferință? În special profesorii nativi de Engleză fac asta și are sens.
    Cam bulversant, nu?
    N-am zis nicio clipă că scrisul de mână nu ar face acele conexiuni bune în creierașe.

  3. Ministerul are datoria să gândească, dar „viitorul este cel care trebuie să dea direcția felului în care ministerul va aborda aceste subiecte”, însă trebuie să vină ceva și de jos, de la comunitate.
    Ministerul, olimpian, în stratosferă, consultându-se cu viitorul, pardon Viitorul, dar nici leneșii, „de jos”, să nu stea degeaba. De profesori și specialiști în științele educației, nu prea este nevoie.

  4. >> materii transversale
    Oana Gheorghiu a devenit expert in pedagogie? Ar mai trebui sa citeasca sau sa intrebe ca sa inteleaga ceva. Nu exista discipline transversale LOL, poate competente transversale sau arii curriculare integrate.
    Poate se refera la materiile intunecate LOL.

    >> una dintre direcțiile importante este regândirea curriculumului
    Te apuca rasul, daca nu plansul. Poate nu e la curent cu opera lu’ Baba Cloanta?

    >> se uită din perspectiva mai multor materii
    Asta se numeste multidisciplinaritate, cucoana. Transdisciplinaritatea e alta mancare de peste.

    >> Dar trebuie să vină și de de jos, de la comunitate
    Pffff. Uite asa se face un miracol si vine de la comunitate.

    Nu neg bunele intentii ale acestei doamne. Sper ca stia mai multa economie si management decat pedagogie si pedagogie sociala. La pedagogie e repetenta.

  5. cum ar fi sa reintroduceti CALIGRAFIA si LUCRUL MANUAL??? CALIGRAFIA DEZVOLTA ZONE DIN CREIER PE CARE NU AI CUM SA LE DEZVOLTI ALTFEL. IAR LUCRUL MANUAL…SPER CA STITI LA CE FOLOSESTE.

    1. Reintroducerea caligrafiei in scoli s-ar face la un cu totul alt nivel. Ar trebui sa existe profi pentru aceasta „arta” care cunosc in afara de arta si neurostiinte. Noi am ramas in secolul trecut.

      Lucru manual exista si acum, se numeste AVAP – arte vizuala si abilitati practice.

  6. De toate stie madam ong.
    De mirare ca n-au pus-o direct premier si presedinte, in acelasi timp.
    Oricum, vorbeste vorbe, la fel ca sefu’. Caci… nimeni nu-i mai… ca sefu’.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Auxiliarele școlare, cumpărate de Ministerul Educației la licitațiile de manuale – promisiunea Monicăi Anisie pentru un alt mandat. Federația părinților: Familiile plătesc 50 de milioane de euro, anual, pe caiete de lucru

Auxiliarele școlare ar putea fi cumpărate de Ministerul Educației, în cadrul licitațiilor prin care instituția achiziționează manualele pentru elevi. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Educației, Monica Anisie,…
Vezi articolul

Admitere 2023 în școlile postliceale de poliție, jandarmi și pompieri. Înscrierile au loc în perioada 20 aprilie – 5 mai 2023 / Model cerere înscriere, lista locurilor disponibile și calendarul admiterii

Aproape 2.900 de locuri au fost scoase la concurs în instituțiile de formare a agenților de poliție și subofițerilor ale Ministerului Afacerilor Interne. Cererile de înscriere se transmit, exclusiv în…
Vezi articolul

Dotarea școlilor cu dispozitive TIC și mobilier, în valoare de aproape 1 miliard de euro, proiect criticat de Uniunea Profesorilor de Informatică: Nu sunt fonduri pentru formarea profesorilor, pentru mentenanța echipamentelor sau pentru laboranți / Banii nu ajung decât pentru jumătate din componentele prevăzute de legislație

Uniunea Profesorilor de Informatică din România (UPIR) critică, într-un comunicat remis sâmbătă EduPedu.ro, proiectul prin care școlile ar urma să primească un miliard de euro pentru dotarea cu mobilier și…
Vezi articolul

Privarea de somn a copiilor, algoritmizarea și stările de rău – printre efectele negative TikTok, identificate de Parlamentul francez la audierile în comisie specială, într-un demers de reglementare a rețelelor sociale

Comisia de anchetă din Franța privind efectele psihologice ale TikTok asupra minorilor și-a încheiat audierile: algoritmul, privarea copiilor de somn și amplificarea stărilor de rău sunt parte din impactul negativ…
Vezi articolul