Constatarea secretarului de stat responsabil pentru învățământul preuniversitar, din Ministerul Educației, Sorin Ion este aceea că „cel mai dificil factor în schimbare din învățământul românesc suntem noi, profesorii. Noi suntem cei mai rezistenți la schimbare”, a declarat oficialul la conferința online „Școli-pilot pentru arhitecturi curriculare de secol XXI” pe tema înființării școlilor-pilot în baza Articolului 26 din Legea Educației.
Sorin Ion le-a transmis directorilor de școli care vor să transforme unitățile de învățământ pe care le conduc în școli-pilot că, până acum, deși metodologia de înființare este în vigoare de aproape un an, nu a primit la minister nicio cerere de înființare a unei școli pilot.
„La Ministerul Educației, până în acest moment, am avut o singură discuție pe tema înființării unei școli pilot. Și a fost o discuție non-formală”, a declarat Sorin Ion, care le-a transmis directorilor să trimită cereri pentru înființarea de școli-pilot.
Declarația secretarului de stat o contrazice pe cea a ministrului Monica Anisie, care spunea încă din vara anului trecut că ministerul are cereri din partea școlilor pentru a deveni școli-pilot: „În proiect există deja niște termene foarte clare, avem cereri din partea unităților de învățământ pentru a deveni școli-pilot și școli de aplicație”, a declarat Monica Anisie pe 15 iulie 2020, în cadrul dezbaterii online: „Cursa celor 30 de ani de educaţie în România. Unde suntem şi unde vrem să ajungem?”, organizată de World Vision România.
Revenind la secretarul de stat Sorin Ion, acesta a spus despre profesori, categorie în care a subliniat că se include și pe el, că sunt „cel mai dificil factor în schimbare, din învățământul românesc”. Ion a dat exemplul dezbaterile pentru noile planuri-cadru la liceu, unde a spus că din cele 10.000 de propuneri primite, circa 90% erau despre cum o anumită materie trebuie să aibă ore mai multe pentru că este mai importantă decât toate celelalte.
Reamintim că ministrul Educației a anunțat că se pregătește amânarea aplicării noilor planuri-cadru la liceu.
Redăm declarația integrală a secretarului de stat din Ministerul Educației:
Sorin Ion: „Am fost acum vreo doi ani în Finlanda să văd și eu idealul educațional. Nu sunt ironic și chiar am fost să văd cum funcționează mult lăudatul sistem finlandez. Am fost într-o școală și a fost absolut încântat de ceea ce am văzut, dar după ce am plecat de acolo am aflat că am fost la o școală experimentală.
Ce vreau să scot în evidență: că într-unul dintre cele mai performante sisteme educaționale din lume există școli experimentale. Se numește școală democratică, nu intru în amănunte, elevii luau decizii acolo, în anumite limite, bineînțeles. Deciziile nu puteau fi prea hazardate. Ceea ce înseamnă că dacă acolo e nevoie de școli experimentale, cu siguranță e nevoie și în România, unde sistemul este departe de a fi perfect.
Și am luat acest tip de școală, nu pilot sau școala de aplicație, pentru că s-a legat cel mai bine de experiența mea personală.
În al doilea rând, le place sau nu, nu vreau să înțelegeți că vorbind de la Ministerul Educației mă aflu pe poziții contrare față de cele dorite și exprimate de dumneavoastră aici, pentru că vin de la școală. Ultimii 30 de ani, cel puțin, din viață, mi i-am petrecut pe la școală. Constat că, în realitate, și aici să nu se supere nimeni, pentru că mă includ, cel mai dificil factor în schimbare, din învățământul românesc, suntem noi profesorii. Noi suntem cei mai rezistenți la schimbare. Mă includ, pentru a nu jigni pe cineva.
Lucrul ăsta l-am constatat acum, la dezbaterea planurilor-cadru. Lucrurile se leagă. Ceea ce propuneți aici, pentru că am văzut aici că ceea ce discutați preliminar se axează în principal pe curriculum, deși curriculumul este doar o parte din obiectul unei școli-pilot, doar una, numai de curriculum am auzit până acum, dar cred că se leagă cu dezbaterea infinită cu privire la planurile-cadru pentru învățământul liceal, despre care pot să vă spun noutăți dacă vreți. Avem cam 10.000 de propuneri. De ce spun că noi profesorii suntem cei care ne opunem cel mai mult schimbării în învățământul romanesc? Pentru că din cele 10.000 de propuneri aș risca un procent de 90 la sută de propuneri care sună la modul următor: „dar totuși istoria este cea mai importantă, vrem ore în plus acolo”. Și putem înlocui istoria cu orice disciplină vreți dumneavoastră, completați spațiile punctate, argumentele sunt cam aceleași. Evident că toate disciplinele sunt importante, eu sunt de matematică, dar nu am avut niciodată pretenția că matematica e mai importantă decât desenul.
Apropo, în Finlanda nu e, desenul e mai important decât matematica și acolo sunt foarte mult se merge pe învățământul artistic, pe dezvoltarea competențelor artistice.
Aici, pentru că vorbim despre principalii vinovați, cu ghilimelele de rigoare, ajung la ceea spus domnul Staș și mai devreme. La Ministerul Educației, până în acest moment, am avut o singură discuție pe tema înființării unei școli pilot. Și a fost o discuție non-formală – probabil că doamna director este aici, nu o să pomenesc – ca și intenție.
Din punctul meu de vedere, personal, și risc să spun că din punctul de vedere al Ministerului din moment ce avem un document oficial numit ordin de ministru, emis de Ministerul Educației, nu avem a ne opune. Cereți și vi se va da, sau nu, vom vedea. Dar deocamdată să se ceară. Pentru că astfel de discuții sunt interesante, sunt productive, însă doar dacă o finalitate.
Și pentru școlile-pilot unde, scrie aici, că sunt selectate în contextul unor intervenții sistemice, trebuie să fim foarte atenți când definim sintagma intervenție sistemică pentru că intervenții sistemice avem în fiecare an în sistemul de educație și atunci puteți să profitați de fiecare an pe care-l parcurgem. Cu alte cuvinte, în concluzie, așteptăm propuneri. Ca să putem să avem ce analiză, trebuie să le vedem, înainte de toate. Cadru legal există, am înțeles din speech-ul domnului Staș că este și foarte bun, mă bucur să aud că în sfârșit un regulament emis de Ministerul Educației e atât de bun, prin urmare asta să fie deschiderea dialogului nostru”.
Reamintim că înființarea de școli pilot este posibilă încă din septembrie 2020, în aceste școli-pilot fiind posibilă testarea unor noi metode de predare și noi arhitecturi curriculare, precum și a altui tip de salarizare și de carieră didactică. Concret, actul normativ care punere în aplicare articolul 26 din Legea Educației 1/2011, este Hotărârea de Guvern nr 559/2020.
Ce anume pot pilota școlile-pilot
- elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia școlii, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare)
- variante de organizare a programului școlar de predare-învățare
- modalități de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluție în carieră;
- strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended learning/online;
- intervenții inovative în domeniul managementului școlar și al dezvoltării culturii organizaționale
- modalități de evaluare a rezultatelor școlare; intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general
- abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.
În ultima parte a documentului este prevăzut și că:
“În cazul aplicării unor inovații cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului național (de exemplu, planuri-cadru de învățământ noi, programe școlare noi etc.) este necesară o planificare a implementării intervenției educaționale pilotate pentru un întreg ciclu de învățământ.
Propunerea de pilotare a intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia”
Ce trebuie să facă școlile care vor să devină unități-pilot
Pentru a intra în program școlile vor depune la Ministerul Educației solicitarea de includere în programul de pilotare.
Criteriile de selecție pentru școlile-pilot sunt:
- solicitare scrisă din partea unității de învățământ pentru funcționare cu statut de școală-pilot
- declarație scrisă, asumată de conducerea unității de învățământ, de exprimare a disponibilității și a capacității de aplicare a intervenției pilotate, inclusiv un document care să evidențieze acordul părinților, dat în urma consultării consiliului/asociațiilor reprezentative ale părinților din cadrul unității de învățământ și, după caz, a consultării consiliului elevilor
- structură instituțională adecvată aplicării tipului de intervenție stabilit de Ministerul Educației și Cercetării
- resurse umane calificate/specializate în raport cu intervenția pilotată
- proiect de strategie de pilotare și plan de acțiune care să reflecte:
- viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată
- analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, care va evidenția motivația acesteia de a se implica în intervenția pilotată, inclusiv punctele tari, oportunitățile și beneficiile pentru elevi etc.
- analiza implicațiilor etice și modalitățile prin care se asigură respectarea drepturilor copilului, conform legislației în vigoare, în acord cu codul de etică și conduită al unității
- modalitățile de evaluare a calității educației (internă și/sau externă)
- analiza riscurilor de implementare și a planului de management al riscurilor.
Cum vor fi plătite cadrele didactice de la școlile-pilot
Încadrarea sau selecția personalului didactic implicat în școlile-pilot se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru ocuparea unei funcții didactice și unor reglementări specifice contextului de desfășurare a activității – proiect de cercetare educațională finanțat din alte surse decât bugetul de stat, grant de cercetare, realizare sau conducere de activități de practică pedagogică.
Pentru școlile-pilot cadrele didactice selectate vor beneficia de un program de instruire/ formare cu privire la aplicarea elementelor incluse în intervenția educațională/ proiectul de cercetare educațională, anterior debutului acestuia la nivelul activităților cu elevii, prevede metodologia.
Salariile pot varia, în funcție de timpul necesar activităților, se arată în metodologie.
Cadrele didactice implicate în activități specifice vor fi remunerate potrivit timpului de muncă efectiv lucrat pentru aplicarea intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională sau pentru organizarea și desfășurarea practicii pedagogice, în funcție de contractul individual de muncă (structura încadrării)/de anexele la contractul individual de muncă.
Propunerea de pilotare a intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia, se mai arată în document.
Puteți consulta aici Metodologia-cadru din 30 iulie 2020 de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație
Foto: Sorin Ion/Facebook.com