VIDEO „Cel mai dificil factor în schimbare din învățământul românesc suntem noi, profesorii. Noi suntem cei mai rezistenți la schimbare” – secretarul de stat Sorin Ion, care le-a spus directorilor care vor școli-pilot: Cereți și vi se va da, sau nu, vom vedea

14.451 de vizualizări
Sorin Ion / Sursă foto: Facebook.com
Constatarea secretarului de stat responsabil pentru învățământul preuniversitar, din Ministerul Educației, Sorin Ion este aceea că „cel mai dificil factor în schimbare din învățământul românesc suntem noi, profesorii. Noi suntem cei mai rezistenți la schimbare”, a declarat oficialul la conferința online „Școli-pilot pentru arhitecturi curriculare de secol XXI” pe tema înființării școlilor-pilot în baza Articolului 26 din Legea Educației.

Sorin Ion le-a transmis directorilor de școli care vor să transforme unitățile de învățământ pe care le conduc în școli-pilot că, până acum, deși metodologia de înființare este în vigoare de aproape un an, nu a primit la minister nicio cerere de înființare a unei școli pilot.

„La Ministerul Educației, până în acest moment, am avut o singură discuție pe tema înființării unei școli pilot. Și a fost o discuție non-formală”, a declarat Sorin Ion, care le-a transmis directorilor să trimită cereri pentru înființarea de școli-pilot.

Declarația secretarului de stat o contrazice pe cea a ministrului Monica Anisie, care spunea încă din vara anului trecut că ministerul are cereri din partea școlilor pentru a deveni școli-pilot: „În proiect există deja niște termene foarte clare, avem cereri din partea unităților de învățământ pentru a deveni școli-pilot și școli de aplicație”, a declarat Monica Anisie pe 15 iulie 2020, în cadrul dezbaterii online: „Cursa celor 30 de ani de educaţie în România. Unde suntem şi unde vrem să ajungem?”, organizată de World Vision România.

Revenind la secretarul de stat Sorin Ion, acesta a spus despre profesori, categorie în care a subliniat că se include și pe el, că sunt „cel mai dificil factor în schimbare, din învățământul românesc”. Ion a dat exemplul dezbaterile pentru noile planuri-cadru la liceu, unde a spus că din cele 10.000 de propuneri primite, circa 90% erau despre cum o anumită materie trebuie să aibă ore mai multe pentru că este mai importantă decât toate celelalte.

Reamintim că ministrul Educației a anunțat că se pregătește amânarea aplicării noilor planuri-cadru la liceu.

Redăm declarația integrală a secretarului de stat din Ministerul Educației:

Sorin Ion: „Am fost acum vreo doi ani în Finlanda să văd și eu idealul educațional. Nu sunt ironic și chiar am fost să văd cum funcționează mult lăudatul sistem finlandez. Am fost într-o școală și a fost absolut încântat de ceea ce am văzut, dar după ce am plecat de acolo am aflat că am fost la o școală experimentală.

Ce vreau să scot în evidență: că într-unul dintre cele mai performante sisteme educaționale din lume există școli experimentale. Se numește școală democratică, nu intru în amănunte, elevii luau decizii acolo, în anumite limite, bineînțeles. Deciziile nu puteau fi prea hazardate. Ceea ce înseamnă că dacă acolo e nevoie de școli experimentale, cu siguranță e nevoie și în România, unde sistemul este departe de a fi perfect.

Și am luat acest tip de școală, nu pilot sau școala de aplicație, pentru că s-a legat cel mai bine de experiența mea personală.

În al doilea rând, le place sau nu, nu vreau să înțelegeți că vorbind de la Ministerul Educației mă aflu pe poziții contrare față de cele dorite și exprimate de dumneavoastră aici, pentru că vin de la școală. Ultimii 30 de ani, cel puțin, din viață, mi i-am petrecut pe la școală. Constat că, în realitate, și aici să nu se supere nimeni, pentru că mă includ, cel mai dificil factor în schimbare, din învățământul românesc, suntem noi profesorii. Noi suntem cei mai rezistenți la schimbare. Mă includ, pentru a nu jigni pe cineva.

Lucrul ăsta l-am constatat acum, la dezbaterea planurilor-cadru. Lucrurile se leagă. Ceea ce propuneți aici, pentru că am văzut aici că ceea ce discutați preliminar se axează în principal pe curriculum, deși curriculumul este doar o parte din obiectul unei școli-pilot, doar una, numai de curriculum am auzit până acum, dar cred că se leagă cu dezbaterea infinită cu privire la planurile-cadru pentru învățământul liceal, despre care pot să vă spun noutăți dacă vreți. Avem cam 10.000 de propuneri. De ce spun că noi profesorii suntem cei care ne opunem cel mai mult schimbării în învățământul romanesc? Pentru că din cele 10.000 de propuneri aș risca un procent de 90 la sută de propuneri care sună la modul următor: „dar totuși istoria este cea mai importantă, vrem ore în plus acolo”. Și putem înlocui istoria cu orice disciplină vreți dumneavoastră, completați spațiile punctate, argumentele sunt cam aceleași. Evident că toate disciplinele sunt importante, eu sunt de matematică, dar nu am avut niciodată pretenția că matematica e mai importantă decât desenul.

Apropo, în Finlanda nu e, desenul e mai important decât matematica și acolo sunt foarte mult se merge pe învățământul artistic, pe dezvoltarea competențelor artistice.

Aici, pentru că vorbim despre principalii vinovați, cu ghilimelele de rigoare, ajung la ceea spus domnul Staș și mai devreme. La Ministerul Educației, până în acest moment, am avut o singură discuție pe tema înființării unei școli pilot. Și a fost o discuție non-formală – probabil că doamna director este aici, nu o să pomenesc – ca și intenție.

Din punctul meu de vedere, personal, și risc să spun că din punctul de vedere al Ministerului din moment ce avem un document oficial numit ordin de ministru, emis de Ministerul Educației, nu avem a ne opune. Cereți și vi se va da, sau nu, vom vedea. Dar deocamdată să se ceară. Pentru că astfel de discuții sunt interesante, sunt productive, însă doar dacă o finalitate.

Și pentru școlile-pilot unde, scrie aici, că sunt selectate în contextul unor intervenții sistemice, trebuie să fim foarte atenți când definim sintagma intervenție sistemică pentru că intervenții sistemice avem în fiecare an în sistemul de educație și atunci puteți să profitați de fiecare an pe care-l parcurgem. Cu alte cuvinte, în concluzie, așteptăm propuneri. Ca să putem să avem ce analiză, trebuie să le vedem, înainte de toate. Cadru legal există, am înțeles din speech-ul domnului Staș că este și foarte bun, mă bucur să aud că în sfârșit un regulament emis de Ministerul Educației e atât de bun, prin urmare asta să fie deschiderea dialogului nostru”.

Reamintim că înființarea de școli pilot este posibilă încă din septembrie 2020, în aceste școli-pilot fiind posibilă testarea unor noi metode de predare și noi arhitecturi curriculare, precum și a altui tip de salarizare și de carieră didactică. Concret, actul normativ care punere în aplicare articolul 26 din Legea Educației 1/2011, este Hotărârea de Guvern nr 559/2020.

Ce anume pot pilota școlile-pilot
  1. elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia școlii, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare)
  2. variante de organizare a programului școlar de predare-învățare
  3. modalități de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluție în carieră;
  4. strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended learning/online;
  5. intervenții inovative în domeniul managementului școlar și al dezvoltării culturii organizaționale
  6. modalități de evaluare a rezultatelor școlare; intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general
  7. abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.

În ultima parte a documentului este prevăzut și că:

“În cazul aplicării unor inovații cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului național (de exemplu, planuri-cadru de învățământ noi, programe școlare noi etc.) este necesară o planificare a implementării intervenției educaționale pilotate pentru un întreg ciclu de învățământ.

Propunerea de pilotare a intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia”

Ce trebuie să facă școlile care vor să devină unități-pilot

Pentru a intra în program școlile vor depune la Ministerul Educației solicitarea de includere în programul de pilotare.

Criteriile de selecție pentru școlile-pilot sunt:

  • solicitare scrisă din partea unității de învățământ pentru funcționare cu statut de școală-pilot
  • declarație scrisă, asumată de conducerea unității de învățământ, de exprimare a disponibilității și a capacității de aplicare a intervenției pilotate, inclusiv un document care să evidențieze acordul părinților, dat în urma consultării consiliului/asociațiilor reprezentative ale părinților din cadrul unității de învățământ și, după caz, a consultării consiliului elevilor
  • structură instituțională adecvată aplicării tipului de intervenție stabilit de Ministerul Educației și Cercetării
  • resurse umane calificate/specializate în raport cu intervenția pilotată
  • proiect de strategie de pilotare și plan de acțiune care să reflecte:
    • viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată
    • analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, care va evidenția motivația acesteia de a se implica în intervenția pilotată, inclusiv punctele tari, oportunitățile și beneficiile pentru elevi etc.
    • analiza implicațiilor etice și modalitățile prin care se asigură respectarea drepturilor copilului, conform legislației în vigoare, în acord cu codul de etică și conduită al unității
    • modalitățile de evaluare a calității educației (internă și/sau externă)
    • analiza riscurilor de implementare și a planului de management al riscurilor.
Cum vor fi plătite cadrele didactice de la școlile-pilot

Încadrarea sau selecția personalului didactic implicat în școlile-pilot se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru ocuparea unei funcții didactice și unor reglementări specifice contextului de desfășurare a activității – proiect de cercetare educațională finanțat din alte surse decât bugetul de stat, grant de cercetare, realizare sau conducere de activități de practică pedagogică.

Pentru școlile-pilot cadrele didactice selectate vor beneficia de un program de instruire/ formare cu privire la aplicarea elementelor incluse în intervenția educațională/ proiectul de cercetare educațională, anterior debutului acestuia la nivelul activităților cu elevii, prevede metodologia.

Salariile pot varia, în funcție de timpul necesar activităților, se arată în metodologie.

Cadrele didactice implicate în activități specifice vor fi remunerate potrivit timpului de muncă efectiv lucrat pentru aplicarea intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională sau pentru organizarea și desfășurarea practicii pedagogice, în funcție de contractul individual de muncă (structura încadrării)/de anexele la contractul individual de muncă.

Propunerea de pilotare a intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia, se mai arată în document.

Puteți consulta aici Metodologia-cadru din 30 iulie 2020 de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație

Foto: Sorin Ion/Facebook.com


9 comentarii
  1. Nu îi e rușine să spună așa ceva?! De ani și ani de zile servesc aceleași minciuni pentru ca oamenii să aibă pe cine da vina. DE CE NU FAC EFECTIV CEVA PENTRU COPII?… De ce nu măresc alocațiile? De ce nu le dau transport gratuit, fructe și-o masă caldă ori gratuitate la orice eveniment cultural și sportiv? De ce nu se investește serios? Și nu numai în tablete, ci și în manuale de cea mai bună calitate, de ce bursele nu ajung la 2000 LEI pentru a stimula performanța?
    O, nu, așa ceva nu se poate … Dar hai să dăm la TV câte o babă nebună care țipă la copii ca să aibă părinții pe cine da vina.
    Meseria de profesor e una sfântă. Ostracizată de mass-media, urâtă de politicieni, hărțuită de un minister care îi pune permanent bețe-n roate, este țapul ispășitor pentru toate nedreptățile care li se fac copiilor și cetățenilor României.
    Nimeni nu spune însă că S-AR REZOLVA IMEDIAT TOATE PROBLEMELE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT, cum s-au rezolvat altele, dacă s-ar dori cu-adevărat.
    Vinovații nu sunt oamenii care au ales să dăruiască tot ceea ce SUNT pentru ca generația copiilor lor să aibă mai multe decât au avut ei.

  2. Fara salarizare adecvata, cu profesori de matematica/romana/limbi straine/chimie care mediteaza cate 3-4-5 elevi/sedinta, ce schimbare vreti? Salarizati ca in Finlanda, finantati ca in Finlanda! Dotati scolile ca in Finlanda! Profesorul nu trebuie sa se gandeasca la ziua de maine. De fapt, modelul este cel al scolii de stat americane, prost finantata si cu profesori prost platiti!

    Hai, schimbati placa!

  3. Profesorii sunt singurii care pot schimba sistemul de invatamant.De 30 ani,ei au reprezentanti in minister si sindicate si au putere de decizie deplina,dar au aprobat schimbari numai in avantajele lor.Sunt titulari pe posturi pentru ,,eternitate”pâna la 68 de ani,indiferent de rezultatele muncii lor,de lipsa de implicare .In 30 de ani singurii care au vina pentru invatamantul neperformant sunt elevii si parintii .Nu am vazut un profesor penalizat in 30 de ani,decat cei care au furat si au fost dovediti la organizarea examenelor nationale si cei cu acuzatii privind agresiuni sexuale la adresa elevilor,in rest toti sunt perfecti si au calificative de foarte bine.

  4. Strategii inovative, abordări inovative, intervenții inovative… Limbaj de lemn. Să schimbăm cu orice preț, să inovăm! Oare stimații oficiali din ministerul educației își pun vreo secundă întrebarea de ce profesorii se împotrivesc schimbărilor? Nu, bineînțeles că nu! Ei atât au înțeles din educație: că trebuie schimbată și inovată! Să preluăm forme experimentale fără fond și să le aplicăm forțat, de dragul schimbării. Când se făcea școală adevărată? În perioada interbelică, și apoi, din inerție și în perioada comunistă, când, cu toată tendința de îndoctrinare politică, școala încă avea modelul celei clasice. Ce însemna școala adevărată? Multă muncă, rigoare, exigență, seriozitate și stabilitate. Acum se impune un sistem în care să nu mai memoreze, să se scoată ce e mai greu din programele de examen, elevii să decidă în toate iar școala să fie un loc de distracție și relaxare. Dacă asta ne dorim, atunci haideți să nu-i mai spunem școală, să găsim alt nume, inovativ!

    1. Eu nu ma simt vizata de fantasmagoriile d-lui Sorin Ion, pentru ca la clasa merg dincolo de programa scolara. Am predat fizica, chimie si informatica in ultimii ani si la fiecare am mers dincolo de programa: cand cei de la minister nici nu se gandeau la aceste lucruri, eu faceam ore despre cyberbullyng si siguranta cibernetica, despre cristale lichide si ecolocatie, despre fenomene meteo extreme si alte teme de actualitate din cele trei materii. Si nu ma refer la Saptamana altfel. Am intrat in online?… imediat am trecut pe tableta grafica si am lucrat ca si cum as fi la scoala, Nu am laborator pentru ca a fost transformat in sala de clasa pentru clasa pregatitoare, dar exista videoclipuri cu experimente facute profesori romani si straini si le-am transformat intr-un laborator virtual, am integrat mijloace IT si TIC in predare. Asta numeste domnul Ion factor rezistent la schimbare? Sa vorbeasca doar in nume popriu, iar daca tot isi face “mea culpa”, cum ar fi daca si-ar da demisia?! Si daca dl. Citu tot vrea perfomanta sa vina intr-o scoala de tara sa vada cum se pot face atat de multe, si apoi sa fie stresat de performanta…

  5. Am predat prin anii 93-94 la un liceu pilot, iar în acea perioada copilul meu învăța la o școală de aplicație.
    În ambele locuri se muncea enorm și cu pasiune, dar chiar și asa, în timp, în fața oboselii dublate de salarizare disprețuitoare, apăreau discuții și rezistenta la sarcinile trasate de Directiune.
    Dați întâi un semn de prețuire din punct de vedere al salarizării pentru cadrele didactice (pentru medici și pentru polițiști s-a făcut asta) și atunci veți vedea mai mult optimism și entuziasm.

  6. Văd că se vorbește doar de profesori ca parte vinovată a defecțiunilor sistemului de învățământ. Totuși un sistem e compus din mai multe părți iar sistemul de învățământ pornește de la o lege cu multiple modificări. Cine a făcut legea? Materiale didactice… Cine să le cumpere? Laboratoarele de informatică au echipamente ce trebuiau să fie la casat. La chimie nu mai avem laboratoare și tot așa. Deci cine finanțează? Copii/elevii provin din diferite medii iar abandonul școlar e in floare… Cine îi ajută?
    Sunt doar câteva întrebări dar sigur răspunsul nu e PROFESORUL.
    Profesori au o misiune în care rezultatele se vad in ani, ani care trec iar produsul bun ajunge la export, puțin rămâne și în țară dar … Cine îl valorifică?
    Oricine vrea ce e mai bun dar jenant e că doar ne uitam în gradina altora și nu se adună toți decidenții la o masă să stabilească ce are fiecare de făcut. Dăm doar indicații și tragem concluzii.
    Eu mâine mă duc să predau… Îmi fac datoria și misiunea dar sper că alții să se gândească că eu voi intra într-o sală de elevi în care nu doar voi preda voi fi și psiholog, și părinte și prieten și uneori chiar donator pentru că nu pot aștepta la alții să-și facă datoria. Mă voi implica azi, mâine îți de cate ori e nevoie și sper că și alții vor înțelege că viața nu e doar știință ci și implicare, nu doar cunoștințe ci și competențe, nu doar egoism ci și dăruire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Programul de lucru al angajaților din școli: „Desfășurarea muncii de la domiciliu pentru o parte din personal” transmite ministerul Educației. Recomandare: Profesorii să comunice permanent cu elevii prin activități online

Într-o adresă trimisă către toate inspectoratele, obținută de Edupedu.ro, ministerul Educației face recomandări privind programul de lucru. Astfel „o parte” din profesorii, învățătorii și educatorii, precum și personalul nedidactic, sau…
Vezi articolul

Ecaterina Andronescu, “șocată” de problemele din educație provocate tocmai de PSD: Părinții presează extraordinar pe școlile bune. Am ajuns să avem clase cu 36-38 de elevi

Aflată la al patrulea mandat de ministru al Educației, Ecaterina Andronescu se declară “șocată” de ce efecte au adus modificările pe care chiar guvernele PSD le-au adus legii educației din…
Vezi articolul