Efectul trecerii de la semestre la module se vede în majoritatea școlilor din România, iar în cele mai multe acest efect înseamnă o abundență a evaluărilor, arată într-un material experții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale. Profesorul de fizică Laurențiu Badea, de exemplu, spune în materialul citat că „asta ni se transmite de la nivelurile ierarhice superioare”, că trebuie să existe o notă pe modul. Modul de transmitere este unul informal, astfel că nu există comunicări oficiale pe acest segment.
Profesorul amintește că, la începutul anului școlar, elevii dau de obicei evaluări inițiale, iar în primul modul distanța dintre acestea și cele din ultima săptămână de școală a fost foarte mică. „Și notarea ritmică are rostul ei, dar nici să fii fugărit așa nu este bine. Este o părere personală, dacă ești prea fugărit cu evaluarea devii tu, ca profesor, vânător de greșeli”, crede Laurențiu Badea.
„Anunțată cu câteva luni înainte de începerea școlii, schimbarea a fost insuficient explicată profesorilor, iar o serie de detalii legate de planificarea calendaristică a materiei și ritmicitatea notării au fost lăsate la latitudinea lor. Cu alte cuvinte, au fost lăsați „să se descurce” de unii singuri. Mai mult de atât, chestiunile rămase nelămurite s-au dovedit a avea un impact semnificativ asupra fluxului predării, asupra felului în care se face evaluarea și asupra gradului de încărcare pe care îl resimt elevii”, precizează autorii analizei.
Gabriela Deliu predă fizica în județul Brașov și a fost inițial deschisă la schimbare. „Să alternezi perioadele de învățare cu cele de odihnă pare o idee bună”. Însă în practică, lucrurile s-au dovedit mai complicate, potrivit cadrului didactic.
Prima problemă a apărut la planificarea unităților de învățare. În luna octombrie, un secretar de stat din ministerul Educației afirma că „fiecare profesor își structurează materia și perioada de evaluare așa cum dorește, are libertatea să își planifice materia, conform planificărilor calendaristice pe care le-a făcut”. Însă ce faci când structura de timp în care te încadrezi durează doar o lună și jumătate, ca în cazul primului modul? Încerci să ajungi cu o unitate de învățare până la finalul ei și îi fugărești pe copii prin materie? Sau o termini în modulul următor, riscând ca elevii să uite tot ce au învățat în perioada vacanței? Nu au existat ghidaj, dezbateri, studii venite de la minister, care să arate cum ar fi mai bine de procedat.
Gabriela Deliu este de părere că unitățile de învățare trebuie finalizate în interiorul unui modul. „Am încercat, din momentul zero în care am proiectat curriculum-ul pe care îl aveam de parcurs pe întregul an școlar, să așezăm ceea ce aveam de făcut astfel încât să putem să finalizăm unitățile de învățare în interiorul fiecărui modul. Este o chestiune ușor de înțeles: dacă ai început ceva, trebuie să și finalizezi în interiorul acelei structuri temporale. Începi o unitate de învățare, o finalizezi și faci evaluare, dacă nu la fiecare unitate de învățare, măcar la finalul a două sau trei unități. Și pe hârtie ies lucrurile. În momentul în care am gândit proiectarea didactică, ne încadram la limită. În momentul în care începi să performezi, vezi că la clasa lucrurile pot să nu meargă în ritmul pe care l-ai gândit. Și, dacă ți-ai făcut proiectarea foarte la limită, și așa au ieșit proiectările, la limită, în momentul în care am performat nu am mai reușit să ne încadrăm în numărul de ore. Un pic dacă depășești, nu mai reușești să faci ceea ce ți-ai propus. Sau reușești să finalizezi partea teoretică și evaluarea o faci după vacanță, ceea ce nu este ok. Lucrul ăsta l-am constata acum, după ce am început să lucrăm, teoretic ies lucrurile pe hârtie, practic aceste structuri trebuie să fie mult mai flexibile”, explică profesoara.
„Copilul are de dat multe teste într-o zi, foarte multe într-o săptămână; e un grad de încărcare foarte mare, dezechilibrat cumva, față de ceva ce aveam într-o structură mai lejeră”, potrivit Gabrielei Deliu.
O altă problemă a apărut la evaluare. Deși aparent mai flexibil, sistemul prevede, în cazul unor materii, un număr la fel de mare de note precum cel anterior: este vorba despre numărul de ore/ săptămână +3. Adică 5 note pe modul (n. red. pe an școlar, nu pe modul, conform noilor reguli) – la 2 ore pe săptămână sau 6 la 3 ore/ săptămână, cum se întâmplă de exemplu la fizică, la liceu, la clasele de științele naturii. „Vă dați seama că în momentul în care ai finalizat unitățile de învățare, normal că vrei să faci evaluare, asta se întâmplă la toate disciplinele. Așa că, de regulă, în ultima săptămână de modul toată lumea dă teste. Și copilul are de dat multe teste într-o zi, foarte multe într-o săptămână; e un grad de încărcare foarte mare, dezechilibrat, cumva, față de ceva ce aveam într-o structură mai lejeră. După aceea vine vacanță, da, dar înainte de vacanță copii sunt foarte obosiți”, subliniază profesoara.
„Problema e că au luat această decizie, au introdus această structură modulară fără să ne ofere explicații: ce studii au în spate, de ce e bine să procedăm în acest fel”, continuă ea.
Citește analiza integrală pe CEAE.org.
Foto: © Sebnem Ragiboglu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
Redacția
Advertorial
7 comments
Ma uit la copiii mei si am ajuns la concluzia ca impartirea pe module cu minim o nota pe modul nu a fost prea bine gandita. In ultimele 2 saptamani de modul se concentreaza toate evaluarile. 1-2 lucrari pe zi… daca dai in aceeasi zi lucrare la romana si muzica nu e prea greu… dar matematica si fizica in aceeasi zi e solicitant… plus proiecte… chiar daca inveti si in weekend-uri… iar acum pe sfarsit la ultimele materii nivelul de concentrare si interes a scazut drastic. La romana, cel putin, i-a alergat prin materie, acum pe final si-o sa vedem rezultatele la evaluare semestrul urmator, ca a zis ca n-are cum sa corecteze la atatea clase intr-un timp asa scurt. Sa te grabesti sa predai teoria int-o saptamana, doar ca sa dai apoi o lucrare din tipurile de subiecte, predicatul nominal si verbal cu toate modurile si timpurile si complementul… pare cam mult si cam greu sa bagi atata teorie fara pauza si fara fixare de cunostinte ,doar pentru ca ai ramas in urma si trebuie musai sa recuperezi si sa si evaluezi.
Pare foarte obositor… numai eu cand ma uit la calendarele lor cum si le-au notat.. cu teste in fiecare zi a saptamanii… nu mai zic si de alte activitati si concursuri extra…
In sistemul de invatamant din Ro, trebuia pastrat un echilibru intre traditie si modernizare. Nu tot ceea ce este in alte tari poate fi copiat la noi. Modulele sunt o mare iluzie in pregatire pentru a facilita ca toti elevii sa ajunga in licee si apoi studenti. Scaderea evidenta a numarului de elevi va falimenta multe univ. private dar si facultati de la univ.de stat. Campeanu a stiut de ce si- a dat demisia. Toata reforma lui este o mare ipocrizie si prostie.
Ca părinte , prefer modulele , profesorii nu sunt obligați sa dea teste in ultima săptămâna și nici elevii nu trebuie sa dea mai multe teste intr-o zi, dacă exista dialog profesor -elev teste se pot distribui in așa fel încât sa nu se suprapună .
Muți profesori considera materia lor cea mai importantă dara sa gândească ca in lege scrie ca un elev nu trebuie sa petreacă mai mult de 2h și 30 minute/zi pentru teme . Câți profesori se uita oe orarul elevilor și întreabă ( pe elevi și colegii profesori )ce teme mai au de făcut pentru alte materii .
Nu cred latina e mai importantă decât romana și totuși profesorul considera ca e îndreptățit sa dea teme multe pe motiv ca au timp pana săptămâna următoare .
Eu susțin acest tip de structurare a unui an școlar.Orice început este greu, dar pentru elevii mei, totul a fost clar încă din septembrie.
Dacă elevii ar uita, cum se spune in articol, lecțiile predate, ce s-ar intampla?!
Conteaza împărțirea pe semestre sau module?!Nu cred…
o bataie de joc.. teme cat cuprinde doar la o materie,si sunt zile cand au si teme si proiect si test…avem copii nu roboti.Ca parinte cred ca era ok
cu semestre si teza.
Mizeria numita module:
1. Nemaiexistand o medie intermediara, un elev nu isi da seama din timp de gravitatea situatiei la invatatura, daca e cazul), iar parintii sau profesorii nu pot sa ii demonstreze, faptic, printro medie, ca e cazul sa se puna cu burta pe carte!
2. Ce profesor ar fi atat de inconstient ca sa lase un elev corigent azi si sa il treaza peste o saptamana-doua (cam asta e perioada intre incheierea anului scolar si corigente)!
3. Ruperile de ritm fortate si obligarea la a pune note in fiecare modul creaza stres pentru elevi si profesori, nu se mai poate organiza eficient materia!
4. S-a dorit prin anul scolar dintro bucata sa se elimine corigentele! La pachet cu un BAC ultrasimplificat, cum propunea fostul ministru, univeristatile primeau materia prima, absolventi cu diploma da BAC! Nu conta calitatea, banul sa iasa!
Aveti mare dreptate. Chiar azi mi-am avertizat elevii ca daca au mai multe note de 4, nu e ca la semestriala, daca sunt 4-6 note ca sa schimbi ceva trebuie o nota foarte mare. Si tot azi le-am spus ca eu nu trec pe nimeni la corijare, intrucat materia de 1 an nu se recupereaza si invata in 1-2 saptamani. Sa faca bine sa nu ajunga corigenti. Trimestrele erau ce trebuie. Se invata constant, apoi se repeta si fixa materia pentru teza. Macar la disciplinele de baza, ca si-asa sunt analfabeti si satui de Tiktok si alte porcarii. Nu mai stiu sa scrie de mana, scriu de mana fara diacritice si cu tz.