Ministerul Educației a confirmat pentru Edupedu că desfășoară misiuni de audit intern în șase inspectorate școlare județene: Hunedoara, Alba, Argeș, Brăila, Galați și Neamț. Anterior Edupedu.ro a scris pe 16 aprilie despre controale în inspectorate.
Potrivit răspunsului transmis redacției, obiectivul acestor controale este verificarea sumelor achitate sau solicitate pentru plata sentințelor judecătorești definitive. Ministerul nu a detaliat obiectivele pe fiecare județ în parte, deși aceste informații au fost solicitate explicit.
Misiunile sunt de tip ad-hoc și au fost dispuse de conducerea Ministerului Educației, potrivit răspunsului oficial. Instituția nu a precizat însă ce anume a determinat declanșarea acestor verificări, a evitat să răspundă la această întrebare și s-a limitat la explicații de ordin procedural. „Misiunile ad-hoc sunt dispuse de către conducerea MEC și, conform calendarului, ar trebui finalizate până pe data de 08.05.2026. Potrivit metodologiei de desfășurare a misiunilor de audit, acestea ar putea depăși termenul fixat inițial, în funcție de punctul de vedere al entităților auditate (dacă există sau nu obiecții față de rapoartele de audit propuse)”, conform MEC.
În ceea ce privește rezultatele, Ministerul nu a confirmat dacă acestea vor fi făcute publice, menționând doar că, „în funcție de concluzii, pot sta la baza unor note de fundamentare pentru viitoare proiecte de acte normative, care ar urma să vizeze optimizarea unor procese sau proceduri de lucru”.
Răspunsul oficial face trimitere la cadrul legal al acestor verificări, arătând că activitatea de audit public intern se desfășoară conform normelor metodologice aprobate prin Ordinul de ministru nr. 5.509/2017, în baza prevederilor HG nr. 1.086/2013.
Documentele analizate de Edupedu, trimise de inspectoratele școlare către unitățile de învățământ, arată că verificările nu sunt unele de rutină, ci controale extinse, care acoperă perioade de până la 5-6 ani și vizează în mod central modul în care au fost calculate și plătite sumele rezultate din hotărâri judecătorești.
Auditul merge mult peste o simplă verificare contabilă. Sunt analizate dosarele fiecărui proces, dacă instituțiile au formulat apărări și au utilizat toate căile de atac, dacă hotărârile puse în plată sunt definitive și dacă au fost respectate termenele legale. Pe partea financiară, sunt verificate metodele de calcul, existența fișelor individuale, documentele justificative și concordanța evidențelor contabile, inclusiv pentru a identifica eventuale erori, plăți duble sau sume acordate nejustificat, conform surselor Edupedu.ro.
Un element relevant care reiese din documentele consultate de Edupedu este introducerea unui prag administrativ de 10.000 de lei pentru aceste verificări. În mod concret, sunt analizate în detaliu cazurile în care angajații au primit, într-o anumită tranșă, sume brute care depășesc acest nivel.
Pentru aceste situații, școlile sunt obligate să întocmească dosare complete pentru fiecare persoană, incluzând toate documentele procesuale – de la cererea de chemare în judecată până la sentința definitivă -, precum și calcule detaliate ale sumelor plătite, inclusiv actualizări cu inflația și dobânzile.
Ministerul Educației prin auditul acesta, practic pune un filtru administrativ peste decizii judecătorești definitive. Deși toate aceste drepturi au fost stabilite de instanțe, verificările suplimentare sunt declanșate doar peste un anumit prag valoric.
Nu este clar de ce o persoană care are de recuperat 9.999 de lei poate primi suma fără controale detaliate, în timp ce pentru o diferență de doar câțiva lei – de exemplu 10.001 lei – se declanșează o verificare amplă. Criteriul utilizat arată fundamentarea inexistentă acestei delimitări și dacă reflectă o analiză reală de risc sau o decizie administrativă arbitrară. În răspuns e precizat clar că auditul a fost decis de conducerea ministerului. Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a arătat că el stă la baza acestei cereri: „nu-i nicio întârziere, chiar o plată în avans dacă putem spune. Doar când se spune că e în întârziere, spun și eu că, de fapt, e în avans, terenul fiind 31 decembrie, existând o anumită parte pe care am amânat-o un pic la plată până facem verificările pentru plata anterioară, pentru că am sesizat acolo că erau anumite persoane – contabil cu 90.000 de lei, poate o secretară cu 60.000 de lei, în timp ce foarte mulți profesori aveau 2.000 și 3.000 de lei”, a spus ministrul Educației și Cercetării.
Mihai Dimian a precizat pe 23 aprilie că, dacă au fost calcule eronate, „le îndreptăm și dăm drumul și la doua parte din această plată.”
Asta după ce cu câteva zile înainte întreba public cum este posibil ca un contabil să primească peste 60.000 de lei, iar un profesor aproximativ 2.000 de lei, și anunța că a cerut blocarea unei părți din plăți până la clarificarea situației.
Deși auditul este realizat oficial la nivelul inspectoratelor școlare, documentele arată că solicitările sunt transmise în cascadă către unitățile de învățământ. Școlile sunt obligate să transmită, în termene foarte scurte, uneori de la o zi la alta, volume mari de documente privind procesele și plățile aferente. În cea mai recentă solicitare, una din județul Galați, peste 20 de școli sunt obligate de ISJ să trimită copii ale tuturor documentelor în format fizic și scanate la inspectorat.
Acestea trebuie să pregătească dosare complexe care includ hotărâri judecătorești, documente procesuale, calcule financiare, contracte de muncă, extrase din REVISAL, state de plată și proceduri interne.
Edupedu a relatat și că, în județul Argeș, toate școlile au fost obligate să transmită, în doar câteva ore, situații detaliate privind recalcularea unor drepturi salariale.
În practică, deși auditul vizează inspectoratele, întreaga muncă de colectare și centralizare a datelor este transferată către școli, ceea ce generează o presiune administrativă semnificativă asupra acestora.
Interesul Ministerului pentru această zonă nu este nou. Edupedu a scris recent că instituția a cerut inspectoratelor situația tuturor proceselor din ultimul an și jumătate, solicitare reluată după ce prima adresă transmisă conținea erori, cu un nou termen de raportare.
Actualele audituri marchează doar o escaladare a acestor verificări, de la simple solicitări de date la controale directe asupra modului în care au fost gestionate procesele și plățile aferente.
Aceste verificări au loc într-un context mai larg, marcat de probleme recente privind gestionarea fondurilor în sistemul de educație. Investigațiile Edupedu au documentat în ultimele luni cazuri de amploare, inclusiv delapidări de milioane de euro la nivel de inspectorat, contracte atribuite controversat și dosare de fraudă la examene naționale.
Cel mai grav caz este cel de la Inspectoratul Școlar Județean Constanța, unde o investigație a Corpului de Control a scos la iveală un mecanism de delapidare de peste 7 milioane de euro, bani retrași din Trezorerie pe parcursul mai multor ani, caz ajuns în atenția DNA. Tot Edupedu a dezvăluit și sancționarea contabilului-șef al instituției pentru aprobarea unor plăți ilegale.
Cazul a generat inclusiv tensiuni între instituție și presă, după ce inspectoratul a cerut redacției Edupedu să își dezvăluie sursele, în ciuda faptului că protecția acestora este esențială pentru libertatea presei.
Scandalurile nu sunt izolate. Investigațiile Edupedu au arătat și atribuirea directă a unor contracte de peste 11 milioane de lei către firme și ONG-uri legate de conducerea Inspectoratului Școlar al Municipiului București, precum și unul dintre cele mai mari dosare de fraudă la Bacalaureat, în Mureș, cu zeci de acorduri de recunoaștere a vinovăției, dar cu dosarul inspectorului școlar general de la acea vreme, care ar fi coorodonat rețeaua de fraudare și care ar fi încasat sumele, încă în stadiu de cercetare la procurorii DNA, deși aproape toate celelalte dosare au deja soluții finale în instanță la trei ani de la producerea faptelor.
În paralel, fostul președinte ARACIP, Șerban Iosifescu, semnala într-un comentariu online că în aprilie 2026 Corpul de Control al Ministrului Educației a anulat evaluările activității manageriale pentru inspectorii generali și adjuncți din mai multe județe și a dispus cercetări privind vicii în procesul de evaluare.
Despre plata sentințelor judecătorești
Procedura de plată din 2026 a sumelor datorate personalului din învățământul preuniversitar de stat în baza hotărârilor judecătorești definitive privind drepturi salariale și dobânzi aferente acestora a fost publicată în Monitorul Oficial. Este vorba de Ordinul nr. 3226 /2026 privind stabilirea procedurii de efectuare a plății titlurilor executorii de către unitățile/instituțiile din învățământul preuniversitar de stat în anul 2026.
Profesorii vor primi diferențe de natură salarială, cât și despre daune-interese sub forma dobânzii legale, rezultate din hotărâri judecătorești definitive.
Plățile restante din 2025 se achită în prima parte a anului 2026, conform ordinului
Tranșele aferente anului 2025, prevăzute în Ordinul nr. 5200/2025, vor fi incluse în statele de plată ale unităților de învățământ în semestrul I din 2026 și vor fi achitate la datele obișnuite de plată a salariilor.
Tranșele scadente în 2026 trebuie plătite până la 31 decembrie 2026.
Edupedu.ro a scris, pe 3 octombrie, că, fără niciun avertisment public, fără consultări, fără comunicat de presă, Guvernul a decis amânarea pentru anul 2026 a plății sumelor câștigate de angajații din educație prin hotărâri judecătorești definitive – diferențe salariale stabilite de instanțe și recunoscute de stat, pentru care, potrivit surselor Edupedu.ro, fondurile necesare fuseseră deja transferate la inspectoratele școlare.
În luna noiembrie 2025, Daniel David a spus că Ministerul Educației a transferat, inițial, banii pentru plata deciziilor judecătorești câștigate de profesori, dar, după ce Guvernul a adoptat OUG nr. 52, „bani au trebuit să fie retrași”. La prezentarea raportului săptămânal, Daniel David a anunțat că așteaptă un răspuns de la Ministerul de Finanțe în privința plății, „în condițiile în care Ministerul Educației avea banii în buget”.
În octombrie 2025, SIPA Muntenia cerea ca sumele pentru plata hotărârilor judecătorești câștigate de profesori să fie repuse în bugetele inspectoratelor școlare.
Sindicatele din educație au protestat marți, 7 octombrie, în fața Ministerului Finanțelor față de decizia Guvernului de a amâna până anul viitor plățile aferente hotărârilor judecătorești câștigate de profesori.
Potrivit sindicatelor, ceea ce a decis guvernul în privința plăților rezultate din hotărâri judecătorești „este o bătaie de joc la adresa salariaților din învățământ, după măsurile iresponsabile luate împotriva sistemului educațional prin Legea nr. 141/2025”, după cum notează Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, într-un mesaj pe Facebook.
Sindicatele din Educație au solicitat deblocarea imediată a plăților hotărârilor judecătorești câștigate de profesori, potrivit unui comunicat de presă. „Considerăm că ceea ce face Executivul este fără precedent și că România nu mai este un stat de drept! Suntem în plină „dictatură guvernamentală“!”, conform sindicatelor.
Alexa Stănescu
R.P.
Profesorul anonim
Ștefan Lefter