Marius Lobază, profesor la Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara și lider sindical, a declarat că ceea ce a lăsat în urmă Daniel David „e un dezastru, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al perspectivelor în educație”. Acesta a adus în atenție faptul că „foarte multe măsuri s-au luat pe baza unor minciuni recunoscute ca minciuni, dar măsurile au rămas”. Declarațiile au fost făcute marți, 20 ianuarie, pentru TVR Timișoara.
Profesorul a precizat că, dacă sunt școli fără profesori în acest moment, cauza este suma pe care profesorii o primesc pentru plata cu ora.
„Din păcate, fostul ministru și-a făcut loc pe panoplia miniștrilor ca fiind cel mai sumbru ministru. Ceea ce a lăsat în urmă e un dezastru, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al perspectivelor în educație. Ceea ce pe noi ne-a deranjat cel mai mult este că foarte multe măsuri s-au luat pe baza unor minciuni recunoscute ca minciuni, dar măsurile au rămas. Dacă astăzi încă sunt școli care nu au profesori la catedră și a început școala deja, (cauza este – n.red) că plata cu ora este o bătaie de joc la plată.”
Liderul sindical a afirmat că se fac reîncadrările pentru anul școlar 2026-2027 și, prin aplicarea noilor planuri-cadru pentru liceu, „vor urma disponibilizări masive în rândul profesorilor”:
„Pe lângă asta, suntem într-o etapă în care facem acum reîncadrările pentru anul următor școlar, an în care la licee, de exemplu, începe noua curriculă, gândită tot de sinistrul ministru care a fost. În noul plan-cadru ceea ce este cert este că vor urma disponibilizări masive în rândul profesorilor.”
Marius Lobază este pesimist în privința viitorului educației și a adus în discuție și situația liceelor tehnologice:
„De asemenea, este foarte clar că ceea ce se va întâmpla în viitor cu educația va fi o tragedie – și nu spun cuvinte mari – atâta vreme cât acum ies la iveală, de fapt, toate aberațiile din legea învățământului preuniversitar, aberații pe care la vremea respectivă miniștrii le susțineau cu tărie și noi le criticam. Astăzi vedem că, de fapt, ceea ce se întâmplă este o distrugere a educației tehnologice. De exemplu, liceele tehnologice sunt transformate în școli profesionale. Absolvenții de licee tehnologice vor avea, practic, doar un singur an de carte pentru bacalaureat. Nu știu în ce măsură vor mai putea continua în învățământul superior, în condițiile astea. Adică vom restrânge enorm de mult baza de selecție pentru învățământul superior. (…)”
Cadrul didactic a spus că mărimea efectivelor de elevi la clasă „înseamnă 20 de clase mai puține la clasa a IX-a, numai la nivelul județului nostru, pentru anul viitor”.
„Numărul de ore scade foarte mult. În al doilea rând, vedeți, o simplă mișcare pe care a făcut-o sinistrul ministru de a mări efectivele pe clasă înseamnă 20 de clase mai puține la clasa a IX-a, numai la nivelul județului nostru, pentru anul viitor. Aceste 20 de clase mai puține înseamnă zeci de profesori care nu vor avea ore.”
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că a primit semnale referitoare la reducerea numărul de clase de gimnaziu și liceu, în contextul în care școlile fac planul de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027. „Situația era de așteptat, pentru că noi am atras atenția încă de anul trecut, când s-au anunțat măsurile luate prin Legea 141, că aici se va ajunge”, a transmis liderul sindical. Acesta a anunțat că zilele acestea vor fi discuții cu „cei din minister”, dar „partea dureroasă” este că nu avem un ministru al Educației.
Amintim că Alin Badea, vicepreședintele USLI (Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ) Gorj, a declarat pentru Edupedu.ro că Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 conțin „niște erori grave”, în privința numărului de elevi la clasă.
USLI Gorj a cerut Ministerului Educației și Cercetării, printr-o adresă, clarificări referitoare la prevederile ce vizează numărul de elevi la casă din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și din metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare.
Până pe 30 ianuarie, inspectoratele școlare vor transmite Ministerului Educației proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027. Aceste planuri de școlarizare sunt aprobate în fiecare unitate de învățământ, la propunerea directorului, de către consiliul de administrație și de către consiliul profesoral, apoi trimise spre avizare la inspectoratul școlar, care poate modifica proiectul, dacă nu sunt respectate prevederile legale, înainte de a fi trimis la Ministerul Educației.