Susținerea partidelor de extremă dreapta a crescut în rândul tinerilor europeni în ultimele două decenii, însă tendința nu este uniformă, iar votul tinerilor devine tot mai fragmentat între mai multe opțiuni politice, potrivit unei analize realizate de Voxeurop, preluată de European Data Journalism Network (EDJNet), pe datele din 7 state ale Uniunii Europene (UE).
Datele arată că în țări precum Franța, Germania, Suedia sau Spania, creșterea popularității extremei drepte este însoțită de o respingere a partidelor tradiționale.
În Franța, de exemplu, susținerea pentru Frontul Național (actualul Rassemblement National) în rândul tinerilor de 18-24 de ani a crescut de la 6% în 2002 la 33% în 2024, iar în rândul celor de 25-34 de ani de la 13% la 32%.
În Germania, partidul de extremă dreapta AfD a evoluat de la un actor marginal la unul dintre cele mai votate în rândul tinerilor: de la circa 5% la fondare, în 2013, la 19% în rândul tinerilor de 18-24 de ani și 20,8% în rândul celor de 25-34 de ani în 2025, devenind una dintre principalele opțiuni politice pentru aceste categorii.
- Totuși, analiza subliniază că nu toți tinerii se îndreaptă către extrema dreaptă. În Franța, coaliția de stânga Nouveau Front Populaire a obținut în 2024 48% din voturile tinerilor de 18-24 de ani și 38% din cele ale tinerilor de 25-34 de ani, peste media națională. În alte țări, partidele de stânga radicală rămân relevante, chiar dacă pierd teren în unele contexte.
Spania este un caz aparte: partidul de extremă dreapta Vox a avut inițial un sprijin redus în rândul tinerilor (3% în 2019), dar a ajuns în 2023 la peste 12% în rândul celor de 18-24 de ani, apropiindu-se de scorul din populația generală. Creșterea este pusă și pe seama faptului că Vox este un partid relativ nou, înființat în 2013.
În Italia, deși partidul de extremă dreapta Fratelli d’Italia a câștigat alegerile din 2022, sprijinul în rândul tinerilor este mai redus decât în populația generală, ceea ce arată că tendințele nu sunt identice la nivel european.
Profesorul de sociologie politică Cristiano Vezzoni, de la Universitatea din Milano, citat de EDJN, atrage atenția că aceste date contrazic ideea unui trend unitar la nivel european. „Această constatare problematizează narațiunea supranațională care generalizează o tendință omogenă a tinerilor de a se orienta spre dreapta”, explică acesta. Deși în ultimii ani se observă o creștere a sprijinului pentru extrema dreaptă în rândul tinerilor – în special în rândul tinerilor bărbați – „imaginea nu este nici omogenă, nici liniară la nivelul continentului, iar Italia este o dovadă în acest sens”.
Analiza evidențiază și un fenomen important: fragmentarea votului tinerilor. În Germania, partidele tradiționale precum CDU și SPD au pierdut din dominație, iar voturile se distribuie tot mai uniform între mai multe formațiuni. O evoluție similară se observă și în Spania, unde bipartidismul a fost erodat în favoarea unor partide noi, liberale, regionale sau radicale.
Această fragmentare este explicată și prin modul în care se formează opțiunile politice. Potrivit lui Javier Lorente Fontaneda, profesor asistent la Universitatea Rey Juan Carlos din Madrid, „identificarea cu un partid se dezvoltă în timp și este strâns legată de ciclul de viață: cu cât oamenii sunt mai în vârstă, cu atât atașamentul lor față de un partid este mai puternic”.
În perioade de schimbare politică, alegătorii mai în vârstă tind să rămână fideli partidelor tradiționale, în timp ce tinerii sunt mai deschiși către formațiuni noi. „Partidele cunosc acest mecanism, ceea ce explică de ce noile formațiuni își construiesc campanii specifice pentru tineri, în special prin intermediul rețelelor sociale”, adaugă acesta, conform sursei citate.
- În același timp, implicarea politică a tinerilor are forme diferite. Javier Lorente Fontaneda subliniază că, deși tinerii votează mai rar, aceștia participă mai frecvent la proteste, însă „ciclurile de mobilizare sunt neregulate, ceea ce face comparațiile mai dificile”.
- La rândul său, Cristiano Vezzoni explică absenteismul mai ridicat prin faptul că „în societatea contemporană există multe alternative pentru petrecerea timpului, iar acestea concurează între ele”. În acest context, „stimulentele oferite de politica tradițională sunt slabe sau chiar respingătoare”, iar mobilizarea apare mai ales atunci când există o componentă identitară și ideologică puternică, mai notează EDJN.
Analiza mai arată că schimbările electorale nu pot fi explicate doar prin comportamentul tinerilor. Politologul francez Vincent Tiberj subliniază că „deplasarea către extrema dreaptă nu este determinată de tineri, care în majoritate votează împotriva acesteia, ci de alegătorii mai în vârstă”. Aceștia sunt mai numeroși, votează mai frecvent și trăiesc mai mult, ceea ce le amplifică influența electorală. „Urna de vot devine din ce în ce mai puțin reprezentativă pentru societate”, atrage atenția acesta.
Foto: © Sergey Tinyakov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.