I. Un card, un plic, o vacanță.
Să o luăm de la coadă. Statul a pus deoparte bani pentru profesori. I-a verificat pe profesori, unul câte unul, printr-o aplicație a STS. Le-a tipărit carduri pe nume și le-a trimis acasă, prin Poșta Română. Iar pe urmă, la vreo patruzeci de mii dintre ei, nu a mai pus nimic pe card. Motivul? Omul nu a deschis la timp o aplicație pe telefon.
Atât. Nu i s-a contestat dreptul, nu lipseau fondurile, nu era vreo greșeală în dosar. Pur și simplu nu a apăsat unde trebuia, în august, în concediu.
Prima de carieră didactică pentru 2025-2026 înseamnă 1.500 de lei net, bani europeni, din Programul Educație și Ocupare. Anul acesta, pentru prima oară, încărcarea cardului a depins de o „activare a măsurii de susținere”. Termenul pentru preuniversitar a expirat la sfârșitul lui august, iar MIPE a spus-o fără ocolișuri, într-un răspuns oficial: după 31 august nu mai încarcă nimic în preuniversitar, chiar dacă persoana e eligibilă.
În cancelarie s-au strâns de atunci câteva întrebări care revin mereu. Câți am pierdut, de fapt? Cum se face că X a primit banii fără să miște un deget, iar Y, care a făcut tot, n-a primit nimic? Și, mai ales, se mai poate face ceva? Am încercat să adun ce se știe sigur și să despart ce se știe de ce se bănuiește.
II. Cifrele, așa cum le-a dat ministerul
Datele complete au apărut abia pe 23 septembrie, când MIPE a răspuns unei solicitări a Edupedu.ro. Până atunci aveam doar comunicatul din 2 septembrie, cel cu „am finalizat plata”, care număra frumos câți au primit și nu pomenea deloc de ceilalți. Un fel de catalog în care se trec doar notele de zece.
| Indicator | Număr | Procent |
| Beneficiari prevăzuți în contractul de finanțare | 275.852 | 100% |
| Beneficiari validați în aplicația STS (total) | 254.000 | 92,1% din prevăzuți |
| din care învățământ preuniversitar de stat | 223.601 | 100% (bază de calcul) |
| Preuniversitar: au primit 1.500 de lei | 183.423 | 82,0% |
| Preuniversitar: NU au primit (pierdere definitivă) | 40.178 | 18,0% |
| Universitar: validați | 30.399 | 100% |
| Universitar: primiseră banii la 23 septembrie | 18.503 | 60,9% |
Deci: din 223.601 oameni validați în preuniversitar, 40.178 au rămas fără bani. Aproape 18%. Dacă vreți o imagine, gândiți-vă la o cancelarie de treizeci de inși. Cinci, poate șase dintre ei se uită acum la ceilalți cum își aleg cursurile de formare.
Ca bani, vorbim de 60.267.000 de lei. Doar în preuniversitar. La universități termenul a fost 30 septembrie și încă nu s-au dat cifrele finale; pe 23 septembrie aproape 40% dintre universitari erau încă fără bani, însă ei mai aveau o săptămână.
Mai e ceva, la care m-am oprit de două ori când am citit răspunsul ministerului. Proiectul european fusese calculat pentru 275.852 de oameni. Aplicația STS a validat 254.000. Cam 21.900 de nume s-au evaporat înainte să se pună problema vreunei activări. Cine erau? Câți dintre ei aveau, de fapt, dreptul? Nu știm. Nimeni nu a explicat. Raportat la planul de la început, pe 23 septembrie primiseră bani 201.926 de oameni, deci în jur de 73%.
Și un detaliu care spune multe despre cum s-a desfășurat totul. Pe 14 august erau încărcate doar 108.973 de carduri, iar sindicatele vorbeau de vreo 100.000 de carduri încă neactivate. În cele două săptămâni care au urmat s-au activat peste 74.000. Adică aproape jumătate dintre cei care au primit banii au aflat de obligație pe ultima sută de metri, din grupul de WhatsApp al școlii sau de la vreun coleg mai atent. Cei patruzeci de mii n-au mai prins nici măcar ultima sută de metri.
III. Termenul care nu era chiar 31 august
Toată lumea știe de 31 august. Puțini au citit procedura, iar procedura spunea 27 august. Activarea se putea face până pe 27, ca să apuce emitentul cardului, Pluxee, să trimită ministerului raportul cu autentificările, iar încărcarea să se facă până pe 31. Așa că un coleg care s-a activat pe 29 august a fost, după mintea lui, în termen. După procedură, nu. Am găsit pe forumuri oameni care povestesc exact asta: au activat la sfârșit de august, cardul a rămas gol, iar acum nu înțeleg de ce.
A mai contat un lucru. În 2024, cine avea deja cardul din anul anterior l-a primit încărcat automat. N-a trebuit să facă nimic. În 2026 regula s-a schimbat și activarea a devenit obligatorie inclusiv pentru cardurile vechi, cele emise în 2023-2024. Pun pariu că mulți dintre cei rămași fără bani au gândit simplu: data trecută au venit singuri, vor veni și acum. Nu mi se pare un raționament de om neglijent. Mi se pare un raționament de om care are încredere că regulile nu se schimbă pe tăcute.
Și n-au fost chiar pe tăcute, e adevărat. S-au dat comunicate, s-a pus pe site-ul MIPE, s-a trimis pe lanțul obișnuit: minister, inspectorat, școală. Numai că lanțul ăsta funcționează prost în iulie și august, când cancelariile sunt goale, iar adresa de e-mail a școlii n-o deschide nimeni.
Merită spus și cum s-a ajuns la un calendar atât de strâmt. Prima pe 2025 nu s-a plătit la vremea ei. Ordonanța a venit abia în mai 2026. Contractul de finanțare s-a semnat pe 1 iulie, procedura a apărut în Monitorul Oficial pe 28 iulie. Statul și-a permis un an de întârziere. Profesorilor le-a lăsat câteva săptămâni de vară.
IV. De ce unii au primit banii „fără să facă nimic”
Asta e întrebarea care a stricat cel mai mult atmosfera. Colega de alături jură că n-a activat nimic și banii sunt acolo. Celălalt coleg, nimic. Am auzit tot felul de teorii: că s-a mers după vechime, după CNP, după județ, că s-a epuizat o primă tranșă. Niciuna nu se sprijină pe vreun document. Explicația pare mult mai banală și ține de felul în care legea a definit „activarea”.
OUG nr. 58/2023, așa cum a fost modificată anul acesta, spune la art. 6^1 alin. (16) că activarea se face prin autentificarea în aplicația emitentului sau prin înregistrarea la call-center. Alineatul (20) completează: autentificarea dovedește că beneficiarul are cardul și își asumă calitatea de titular. Iar instrucțiunile primite de profesori descriau totul în doi pași. Deschizi aplicația Pluxee, intri la „Contul meu”, apoi la „Informații personale”, te uiți dacă datele sunt corecte. Gata.
Ce înseamnă asta în viața reală? Că oricine a intrat în contul Pluxee în perioada în care se putea activa a fost, foarte probabil, socotit activat. Chiar fără să știe. Colegul care avea aplicația pe telefon de la edițiile trecute și a deschis-o în iulie, curios dacă au venit banii, a făcut fix gestul cerut de lege. S-a uitat, și asta a fost activarea. Celălalt, care n-a avut niciodată aplicația sau care plătea direct cu cardul la casă și aștepta un SMS, a rămas pe dinafară.
Să fiu corect: asta e explicația care reiese din textul legii și din procedură. MIPE n-a confirmat-o punct cu punct și nici n-a publicat câte activări s-au făcut din aplicație și câte la telefon. Dar e singura care explică de ce doi oameni din aceeași școală, cu aceeași vechime, cu carduri primite în aceeași zi, au ajuns în situații complet diferite. Între ei n-a stat un drept sau un act. A stat o atingere de ecran.
Există, pe de altă parte, și oameni care au activat și tot n-au primit. Ministerul susține categoric că toți cei fără bani „nu au activat măsurile de susținere”. Pe teren lucrurile arată altfel. Sindicatele au strâns până pe 24 septembrie liste cu peste 20.000 de cazuri. Printre ele: oameni care au activat după 27 august, dar înainte de 31; nume cu diacritice pe care sistemul le-a citit greșit, cu prima literă înlocuită de un semn de întrebare (mi s-a părut aproape o metaforă); date personale schimbate peste vară; carduri pierdute, pentru care emitentul spune că ministerul a renunțat la reemitere; carduri ajunse târziu prin poștă. Sunt mărturii, nu statistici oficiale. Dar ajung ca să nu mai putem spune liniștiți că toți au fost delăsători.
V. Și banii unde sunt?
Nicăieri, practic. N-au fost cheltuiți pe altceva, n-au intrat la buget. MIPE explică faptul că proiectul european decontează doar ce au folosit efectiv beneficiarii. Pentru diferența dintre cei 275.852 prevăzuți și cei care au primit nu se generează cheltuială eligibilă și nu se cere nimic de la Comisia Europeană.
Pe românește: banii au fost rezervați pe numele nostru și au rămas acolo, nefolosiți. Nimeni n-a câștigat, nimeni n-a economisit. Peste 60 de milioane de lei pentru formarea profesorilor pur și simplu n-au mai ajuns la profesori. Partea bună, dacă se poate numi așa, e că sunt încă în program. Și de aici pornește orice discuție despre o reparație.
VI. Se mai poate face ceva?
Pe calea obișnuită, la ghișeul ministerului, nu. MIPE invocă alin. (15) al aceluiași articol, cel care pune 31 august 2026 ca dată-limită pentru încărcare. Cât timp textul rămâne cum e, ministerul nu are voie să încarce nimic, oricât de îndreptățit ai fi. Ba mai mult, ordonanța spune că prima pe 2025-2026 este ultima din actuala schemă. Nu există nici măcar varianta „lasă, recuperăm la anul”.
Dar asta nu închide subiectul. Doar îl mută. Soluția nu mai e la MIPE, e la cine poate schimba legea.
Varianta cu adevărat eficientă ar fi o modificare a OUG 58/2023 care să deschidă o a doua fereastră de activare și încărcare pentru cei validați în 2025-2026 care n-au primit nimic. Nu ar fi o premieră. În iulie, când banii riscau să nu mai poată fi cheltuiți la timp, s-a găsit rapid o soluție: un amendament în Parlament, cu acordul Comisiei Europene, care a mutat termenul de utilizare până la 31 august 2027. Banii sunt în program, contractul e în derulare, cardurile sunt deja tipărite. Tehnic, nimic nu împiedică repetarea manevrei.
Știu ce se va spune. Că Bruxelles-ul nu acceptă cheltuieli după termen. Numai că termenul de 31 august nu l-a pus Bruxelles-ul, l-a pus ordonanța noastră. Dacă unul s-a putut muta, se poate muta și celălalt. Se va mai spune că așa încurajăm nerespectarea termenelor. Aici nu e vorba de cineva care și-a depus dosarul târziu. E vorba de oameni pe care statul i-a verificat deja și cărora li se cerea doar confirmarea că au cardul în mână. Obiecția serioasă e alta: politicul. Un guvern demis nu poate da ordonanțe de urgență, am văzut asta chiar în iulie, iar drumul prin Parlament e lung. Tocmai de aceea presiunea trebuie făcută acum, cât programul e încă deschis.
Până la o eventuală lege, rămân câteva lucruri de făcut, mai mici, dar nu inutile.
Listele sindicatelor, cu peste 20.000 de nume, au ajuns deja la cele două ministere. Contează nu ca protest, ci ca probă. Orice act de corectare are nevoie de o cifră și de o împărțire clară a cazurilor. Cine nu e pe listă ar face bine să ajungă, prin liderul de sindicat din școală.
Pentru cei care sunt convinși că au activat, există un pas pe care puțini îl știu. Articolul 15 din GDPR dă oricui dreptul să ceară de la Pluxee istoricul datelor personale prelucrate, inclusiv autentificările în aplicație și apelurile la call-center. Răspunsul vine, în mod normal, în cel mult o lună. Dacă istoricul arată o autentificare înainte de 27 august, cazul se schimbă radical: nu mai ești „cel care n-a activat”, ești „cel care a activat și n-a primit”. Iar asta e o cu totul altă discuție cu ministerul.
O petiție scrisă la MIPE și la Ministerul Educației, în baza OG 27/2002, îi obligă să răspundă în 30 de zile. Nu aduce banii singură, dar lasă urme pe hârtie, iar fără ele nu se poate construi nimic mai târziu. Avocatul Poporului are sens pentru situațiile cu adevărat strâmbe: card pierdut fără reemitere, nume citit greșit de sistem, card ajuns după termen.
Și, la urmă de tot, instanța. Teoretic, un beneficiar validat poate ataca în contencios administrativ refuzul de încărcare, cu argumentul că activarea e o simplă formalitate de dovadă, nu o condiție a dreptului, și că în 2024 aceeași categorie de oameni a primit banii automat. Practic, rezultatul e nesigur, procesul costă, iar miza e de 1.500 de lei. Ar avea sens doar colectiv, prin sindicat, și mai ales pentru cei care pot dovedi că au activat. Eu nu sunt jurist. Cine vrea să meargă pe drumul ăsta să vorbească întâi cu juristul sindicatului.
Dacă sunteți printre cei rămași fără bani, ce aș face eu de luni dimineață:
1. Aș verifica în aplicația Pluxee sau la 021 232 99 55 starea cardului și aș nota când am activat, dacă am activat.
2. Dacă știu că am activat la timp, aș cere de la Pluxee istoricul autentificărilor, în baza GDPR.
3. M-aș asigura că sunt pe lista sindicatului, cu motivul exact: neactivat, activat după 27 august, eroare la nume, card pierdut, card venit târziu.
4. Aș depune o petiție la MIPE și la Ministerul Educației și aș păstra numărul de înregistrare.
VII. „Păi, au fost anunțați”
Replica asta o s-o aud, sigur. Și are o parte de adevăr. MIPE a trimis procedura Ministerului Educației pe 21 mai, a pus-o pe site din 25 mai, a revenit cu mesaje în august. Activarea dura câteva minute. Și, da, 82% au reușit.
Numai că nu asta e întrebarea. Întrebarea e alta: de ce un drept pe care statul îl recunoscuse deja, cu omul identificat, cu cardul pe numele lui, trimis la adresa lui, a devenit un drept care dispare dacă uiți să bifezi ceva? Statul știa exact cine sunt cei 223.601. I-a verificat el însuși. Activarea nu-i spunea nimic nou, doar că plicul a ajuns la destinație.
Se putea mult mai simplu. Încărcai toate cardurile validate și blocai, la final, ce nu s-a cheltuit. Banii nefolosiți se întorceau oricum în program, exact ca acum. Doar că nimeni nu pierdea un drept pentru că n-a deschis o aplicație în concediu.
Și mai e o asimetrie pe care n-o pot înghiți. Statul a întârziat un an. A amânat ordonanța, procedura, contractul, lista de cursuri. Pentru toate astea n-a pățit nimeni nimic. Profesorul care a întârziat câteva zile a pierdut toată suma. Când termenele se lungesc doar într-o parte, nu mai e rigoare. E comoditate.
VIII. Până la urmă
Sincer, nu cred că povestea asta e despre 1.500 de lei. E despre cum e privit timpul profesorului. Ca o resursă gratuită, la discreție, pe care o poți cere oricând, în orice lună, pe orice canal. Am mutat procedura pe telefon, dar mentalitatea a rămas cea de la ghișeu: dreptul tău există doar dacă vii să-l ceri, la ora fixată, cu dosarul complet.
Patruzeci de mii de oameni au pierdut împreună peste 60 de milioane de lei, bani care trebuiau să le plătească tocmai formarea. Banii stau cuminți în program și ar mai putea ajunge unde au fost promiși, dacă cineva consideră că merită osteneala unui amendament. Vom vedea.
Până atunci, colegilor le-aș spune doar atât: păstrați dovezile, treceți-vă pe listele sindicatului și, data viitoare când statul vă trimite un card, deschideți aplicația măcar o dată pe lună. Se pare că la noi și privitul se socotește muncă.
Surse folosite în analiză:
1. Edupedu.ro, „EXCLUSIV Aproape 52.000 de profesori și angajați din educație, validați de Ministerul Educației și STS pentru a încasa prima didactică, nu primiseră încă banii pentru că nu și-au activat cardul, potrivit MIPE”, 23 septembrie 2026 (include răspunsul integral MIPE nr. G2026-115344/03.09.2026).
2. Edupedu.ro, „Plata primei de carieră didactică 2026 a fost finalizată, anunță Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene”, 2 septembrie 2026.
3. Edupedu.ro, „Prima de carieră didactică 2026: Profesorii și angajații din universități trebuie să își activeze cardurile până pe 28 septembrie”, septembrie 2026 (citează procedura: activare până la 27.08.2026 pentru preuniversitar).
4. Edupedu.ro, „Prima de carieră didactică 2026. Profesorii trebuie să activeze măsura până pe 31 august pentru a primi cei 1.500 de lei pe card / Procesul durează câteva minute și presupune doi pași”, 14 august 2026 (informarea publicată de ISJ Buzău).
5. Edupedu.ro, „Aproape 109.000 de carduri pentru prima de carieră didactică, alimentate cu 1.500 de lei”, august 2026.
6. Edupedu.ro, „Sindicatele strâng date despre cazurile profesorilor care nu au primit prima de carieră didactică 2026, până pe 24 septembrie”, 22 septembrie 2026.
7. Edupedu.ro, „Peste 336 de mii de profesori, personal didactic auxiliar și cel administrativ primesc prima de carieră didactică și de carieră profesională 2024” (alimentarea automată a cardurilor existente în 2024).
8. Edupedu.ro, „Prima de carieră didactică va putea fi folosită și în anul școlar următor, confirmă ministrul Educației”, iulie 2026.
9. Jurnalul.ro, Diana Scarlat, „Zeci de mii de profesori nu și-au primit banii, după ce plățile au întârziat un an”, 24 septembrie 2026.
10. Noiprofesorii.com, „100.000 de profesori riscă să nu primească prima de carieră didactică”, august 2026.
11. Tribuna Învățământului, „De ce nu au primit profesorii banii de carieră didactică? Mihai Dimian: E nevoie de răbdare”, iunie 2026.
12. Digi24.ro, „Profesorii pot activa cardurile pentru prima de carieră didactică, de 1.500 lei”, mai 2026.
13. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381/6.V.2026 (OUG nr. 39/2026 de modificare a OUG nr. 58/2023).
14. OUG nr. 58/2023, cu modificările și completările ulterioare, art. 6^1 alin. (15), (16), (20).
15. Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), art. 15; OG nr. 27/2002 privind activitatea de soluționare a petițiilor.
______________________
Despre autor: Valentin Ignat este profesor la Școala Gimnazială Specială „Sf. Mina” Craiova, județul Dolj.
Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.