11 elevi dintr-o școală renovată prin PNRR în satul Ciocotiș din județul Maramureș, rămân anul acesta în școala lor, după ce Inspectoratul Școlar Maramureș a vrut să îi mute la o altă școală pentru că erau prea puțini elevi și învățau în regim simultan. Primăria susține că luni, 24 august 2026, au recepționat lucrările de reabilitare, iar două zile mai târziu ISJ Maramureș a decis că elevii vor fi mutați, potrivit presei locale. Contactat de Edupedu.ro, actualul inspectorul școlar general din Maramureș Ioan Muntean motivează decizia prin faptul că sunt prea puțini elevi și sunt nevoiți să învețe în sistem simultan. La presiune părinților, inspectoratul școlar s-a răzgândit luni și a decis că anul acesta elevii vor învăța în sistem simultan în noua școală, dar „acest tip de învățământ nu este benefic pentru elev”. O situație similară se înregistrează tot în județul Maramureș la o grădiniță nou renovată din Dănești.
Cei 11 elevi din satul Ciocotiș, care ar fi urmat să învețe într-o școală la 7 km distanță, prin decizia Inspectoratului Școlar, rămân anul acesta în școala lor, renovată prin PNRR.
La presiunea părinților, inspectoratul s-a răzgândit, cel puțin pentru acest an școlar:
Luni, 7 septembrie, părinții au venit la inspectoratul școlar Maramureș pentru a discuta despre situație, însoțiți de primarul Mircea Deac.
„Trebuia să avem jun timp măcar o lună de zile să putem discuta și cere să vină cu o altă soluție iar elevii să aibă condiții europene. E o mare lovitură pentru Primarie care se chinuie să vină cu fonduri europene pentru a renova o școală și Inspectoratul vine și relocă copiii”, spune primarul pentru Plus Tv Maramureș.
„Am ajuns la o înțelegere că începând de anul viitor, nu din acest an, pentru că deja e prea târziu pentru a evita învățământul simultan și pentru a avea sustenabilitate, în investiția pe care autoritatea locală a făcut-o în acel loc vom proceda în felul următor: într-o parte, adică la Ciocotiș, la structură va fi doar în învățământ primar, iar la Cernești, unde este unitatea PJ, să fie învățământ gimnazial în astfel încât și clasele de gimnazial și clasele de primar să nu mai fie în învățământ simultan și sustenabilitate a investiției să se regăsească în acest lucru”, a spus pentru Edupedu.ro inspectorul general Ioan Muntean.
Cum motivează Inspectoratul decizia de a muta elevi dintr-o școală reabilitată și dotată, într-una mai veche
Părinții unor elevi de la școala din satul Ciocotiș, abia reabilitată și dotată prin PNRR anul acesta au aflat cu o săptămâna înainte să înceapă școala de decizia Inspectoratului Școlar Maramureș a de muta două clase la Școala Gimnazială Cernești, aflată la 7 km distanță. Elevii ar fi fost transportați cu microbuzul școlar, spune inspectorul general Ioan Muntean contactat de Edupedu.ro.
Inspectoratul motivează decizia mutării elevilor pe motiv că sunt prea puțini elevi în școală și dacă rămân la școala nou deschisă ar învăța în învățământ simultan, adică elevi de vârste diferite vor învăța în același timp cu o singură învățătoare.
În 26 august, conducerea ISJ (n. red la vremea respectivă inspector șef fiind Mihai Pop care acum a făcut rocadă cu Ioan Muntean și este inspector adjunct) a decis „ca în școlile unde numărul de elevi este scăzut în structuri să se renunțe la acele structuri și copiii să fie aduși la școala cu personalitate juridică”, spune Ioan Muntean.
„Inspectoratul trebuie să urmărească interesul elevului și acela este să nu facă învățământ simultan, pentru că învățământul simultan în ce formă ar exista el nu este benefic pentru dezvoltarea elevul. Și atunci s-a plecat și de la acest raționament de a încerca să nu avem învățământ simultan, pentru că acei elevi pe care voiam să îi mutăm nu ar mai fi fost sortiți învățământul lui simultan. Făceau erau clase de sine stătătoare la Școala Gimanzială Cernești”, explică inspectorul general.
Administrația publică locală susține că luni, 24 august 2026 au recepționat lucrările de reabilitare la școala din Ciocotiș, iar două zile mai târziu ISJ Maramureș a decis că 11 copii vor fi mutați.
„Atunci când se fac investiții ca și autoritate locală, dacă avem 27 de copii, nu știu dacă e bine să facem o școală nouă”, mai subliniază șeful ISJ Maramureș.
Părinții împreună cu primarul Mircea Deac (USR) au atacat în instanță decizia ISJ de a muta elevii. În primă instanță formularea a fost respinsă, potrivit portal just.
„Solutia pe scurt: RESPINGE cererea de suspendare formulată de reclaman?ii U.A.T.C.C., L.F., L.R., V.M., ş.a., în contradictoriu cu pârâtul I.S.J.M. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Maramureş. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei, azi 04.09.2026.
Document: Hotarâre 1434/2026 04.09.2026″.
„Școala din Cernești a fost și ea reabilitată acum vreo 2-3 ani de zile, lucrări de reabilitare, schimbare de geamuri, încălzire nouă, parchet nou, adică școala arată condiții optime, nu sunt probleme din punctul acesta de vedere”, spune inspectorul general.
Situație similară și la o grădiniță din alt sat
În aceeași situație se află și copiii din satul Dănești, comuna Șișești. Acolo, grădinița a fost reamenajată și este nouă, însă sunt prea puțini copii înscriși iar legea nu permite funcționarea grădiniței cu doar 7 copii.
Și în acest caz părinții au fost anunțati cu o săptămână înainte să înceapă școala. Elevii vor merge cu microbuzul școlar la școala din satul următor, la 4 km distanță.
„Da, ca să înțelegeți să înțelegeți fenomenul. În luna ianuarie fiecare unitate își propune un plan de școlarizare în care spune câte grupe de grădiniță va face : 14-15 elevi. Restul sunt continuități, adică a știm nu se modifică. Însă la grupele de început sau la grupa de grădiniță unde la acolo la Dănești fiind o grupă combinată, doamna director a proiectat că va avea 12 copii. Din păcate am constatat că la finalul perioadei de înscriere pentru grădiniță avem doar 7 copii, adică oarecum și școala și-a asumat acest lucru în momentul în care nu și-a proiectat bine planul”, spune inspectorul Ioan Muntean.
Și la comuna Dănești am avut o situație simulară, până la urmă am reușit să lăsăm grădinița cu 10 copii, dar pentru restul de clase momentan există posibilitatea să mai vină doi sau trei copii și să încerc tot în CA-ul de miercuri să găsesc o soluție în așa fel încât să mai rămână toți acei în simultan și în acest an școlar tocmai pentru a da posibilitatea părinților să înțeleagă că de la anul vor trebui să accepte acest lucru, că altfel învățământul simultan, mă repet nu este benefic pentru elevi”.
Informații de context despre învățământul simultan
Fostul ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat în 2025 demararea unui program național de formare pentru cadrele didactice din învățământul simultan, în baza Ghidului Național elaborat de World Vision România, potrivit unui comunicat al organizației. „Din acest an, acolo unde decidem să păstrăm școala, dar numărul mic de copii ne duce la învățământ simultan, am început și un program de training, după cele mai bune practici europene, pe baza unui ghid elaborat de World Vision și cu implicarea organizației. Mă aștept în următorii ani la rezultate educaționale mai bune, în beneficiul copiilor”, a declarat ministrul.
Programul vine în contextul în care măsurile din Legea 141/2025 – cunoscută drept Legea Bolojan – au dus la creșterea semnificativă a numărului de clase cu predare simultană, ca urmare a comasărilor de școli.
În multe localități rurale, elevii din ciclul primar și chiar gimnazial învață acum în clase unice, unde un singur profesor lucrează cu grupe de vârste și niveluri diferite. „Învățământul simultan a crescut de la 6% (2024-2025) la 7,5% (2025-2026)”, a scris în Raportul de mandat la 9 luni ministrul David.
Estimativ, pe baza datelor publice existente, asta ar însemna că aproximativ 121.000 de elevi învață în sistem simultan în anul școlar 2025–2026, conform procentului oficial de 7,5%, comunicat de ministrul Educației Daniel David.
Aceasta înseamnă o creștere de circa 24.000 de elevi într-un singur an, comparativ cu 2023–2024.
Această creștere abruptă este legată de comasările de școli și de reorganizarea rețelei școlare prevăzute de Legea 141/2025 („Legea Bolojan”), care a dus la închiderea sau pierderea personalității juridice a mai multor școli mici, în plus creșterea numărului de elevi într-o clasă a dus și ea la apariția claselor de simultan.
învățământul simultan rămâne o provocare sistemică. Un sondaj World Vision arată că 58% dintre profesori semnalează lipsa materialelor didactice adaptate, iar 53% nu au avut acces anterior la pregătire metodologică pentru predarea simultană.
Ministerul și World Vision intenționează ca formarea cadrelor didactice să devină regulă, nu excepție, potrivit comunicatului. Programul se desfășoară în cadrul proiectului „Pâine și Mâine”, care oferă și masă caldă, precum și ore remediale pentru elevii din comunități vulnerabile.
Premierul Ilie Bolojan a spus că „trebuie să luăm măsuri în așa fel încât clasele care sunt simultane să nu mai existe„.
Aura Danielescu, șefl al inspectorat școlar Timiș, a criticat public cu argumente, măsurile Guvernului Bolojan în Educație: Ceea ce se întâmplă acum regresează învăţământul românesc cu cel puţin 10-15 ani.
„În rural, doar 3-4% dintre școli scapă de comasări, iar multe clase vor funcționa în regim simultan, mai rău decât pe vremea lui Creangă”, a spus șefa IȘJ.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a catalogat în timpul mandatului să învăţământul în sistem simultan drept ”o nenorocire” şi a susținut că acesta trebuie să dispară.
”Învăţământul simultan este o nenorocire, dar este o problemă cronică a învăţământului românesc. Nu ştiu de situaţii în care, în vremuri de criză, să se facă reforme care să vină într-un cadru propice. Şi, totuşi, trebuie să se facă lucrul acesta. Învăţământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a spus Sorin Cîmpeanu.
Tot Cîmpeanu, în 2021, spunea că pregătește finanțarea per formațiune de studiu, combinată în școlile cu puțini copii, cu cea actuală.
„Voi susține – și sper să am succes în rândul colegilor din comitetul interministerial – o schimbare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțarea per elev, avem costul standard per elev cu cele două componente. Dacă ne gândim că în școlile din mediul rural, susținând echitatea, avem clase în care sunt 4, 5 și 6 elevi, acele clase vor beneficia de o finanțare, să spunem, de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele pe care le așteptăm. Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea același lucru, au aceleași salarii, or finanțarea e de 4-5 ori mai mică. Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va însemna un efort bugetar major,” potrivit lui Cîmpeanu.
Câteva dintre dezavantajele învățământului simultan au fost identificate într-o cercetare din 2016, publicată în Revista de psihologie, de profesoara Roxana Acatrinei, cadru didactic la Școala Gimnazială Cornu Luncii, Suceava.
- profesorii nu sunt special pregătiţi şi pentru un atare tip de învăţământ, iar posibilităţile de perfecţionare sunt reduse în continuare; de obicei, sunt profesori tineri, navetişti, fără prea multă experienţă;
- nu există lucrări metodice de specialitate; profesorii care lucrează în învăţământul simultan folosesc aceleaşi cărţi de specialitate ca şi cei din învăţământul simplu;
- nu există recomandări curriculare speciale pentru aceste clase; prin activitatea lui, profesorul va urmări îndeplinirea aceloraşi obiective-cadru/ competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe precum cei din învăţământul simplu;
- există două moduri în care profesorul poate lucra în clasă: o predare sincronică – prezintă teme asemănătoare în mod unitar, adaptând cerinţele de lucru particularităţilor metodice ale disciplinei şi de vârstă ale copilului, sau împarte timpul şi se adresează fiecărui colectiv separat, activitatea directă alternând cu cea indirectă;
- timpul este un factor crucial în activitatea la clase simultane; lecţia necesită o proiectare atentă, realistă pentru a se evita apariţia „timpilor morţi” în timpul activităţii; activitatea independentă va fi foarte bine alcătuită, cu un timp de rezolvare egal cu activitatea directă pe care profesorul o va desfăşura cu cealaltă clasă.