Absenteismul elevilor din România se formează încă din școala primară și, spre deosebire de alte țări, se intensifică în liceu. El se asociază nu doar cu problemele sociale, economice sau culturale ale familiilor, ci și cu „plictiseala” simțită de mulți elevi la ore. Efectul este unul major: mai bine de trei sferturi dintre elevii români aflați în situație de analfabetism funcțional la PISA 2022 au raportat absențe pe termen lung – printre cele mai mari „scoruri” din lume, arată o nouă analiză a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pe tema absenteismului școlar, publicată astăzi, 9 iunie.
- Raportul „Fiecare zi contează – cum să înțelegem, prevenim, și răspundem la problemele de prezență școlară” trece în revistă situațiile cu care se confruntă diversele țări membre și partenere ale OCDE în ceea ce privește absenteismul școlar. În condițiile în care cauzele acestuia sunt extrem de multe – de la boală, condiții economice precare, probleme cu transportul și infrastructura, lipsa de interes a școlii și mediul școlar nefavorabil, până la „plictiseala” elevilor – diferențele între sistemele analizate sunt foarte mari. Analiza se bazează pe date PISA; TIMSS, dar și pe diverse studii realizate la nivel național în țările pentru care realizează comparații.
În aceste condiții, România nu se remarcă în vreun fel din punct de vedere al numărului de absenți, al efectelor investițiilor în educație asupra absenteismului sau alți indicatori „macro”, situându-se mai degrabă în media europeană sau UE. Pe de altă parte, însă, învățământul românesc se remarcă printr-o permanentizare a culturii absențelor, acolo unde acestea există, încă din școala primară; cu un impact semnificativ al situației socio-economice, dar și cu dezinteresul multor elevi față de ceea ce are de oferit școala. Iar impactul este major, calculat în termeni de analfabetism funcțional.
Asociere puternică între absenteism și lipsa competențelor de bază în rândul elevilor
Absenteismul pe termen lung este înțeles, în acest raport, ca procent al elevilor care raportează că au lipsit mai mult de trei luni consecutive, la oricare nivel educațional.
Din acest punct de vedere, România raportează printre cele mai mari procente ale elevilor cu absențe pe termen lung, în rândul celor care sunt la nivel de analfabetism funcțional în cele trei evaluări principale PISA – matematică, citire și științe.
Astfel, la PISA 2022 România se află pe:
- Locul 3 în lume (după Indonezia și Thailanda) și pe locul 1 în Europa din punct de vedere al ponderii elevilor cu absențe pe termen lung în rândul celor care se încadrează sub nivel 2 (adică la nivel de analfabetism funcțional) la Științe
- Locul 4 în lume (după Indonezia, Thailanda și Bulgaria) și pe 2 în Europa din punct de vedere al ponderii elevilor cu absențe pe termen lung în rândul celor care se încadrează sub nivel 2 (adică la nivel de analfabetism funcțional) la Citire
- Locul 7 în lume (după Indonezia, Thailanda, Argentina, Brazilia, Peru și Columbia) și pe primul loc în Europa din punct de vedere al ponderii elevilor cu absențe pe termen lung în rândul celor care se încadrează sub nivel 2 (adică la nivel de analfabetism funcțional) la Matematică
Ponderea elevilor cu absențe pe termen lung, în rândul celor încadrați la analfabetism funcțional este de peste 75% în România la toate cele trei evaluări, potrivit raportului OCDE.
Un obicei format din școala primară
În cadrul PISA 2022, elevii în vârstă de 15 ani au fost întrebați dacă lipsesc pe termen lung în învățământul secundar și dacă au lipsit la fel și în învățământul primar. 36% dintre elevii care raportau absenteism pe termen lung în gimnaziu/liceu au răspuns, în medie la nivel OCDE, că au lipsit pe termen lung și la școala primară. România se numără printre țările unde se depășește pragul de 50% (alături de Bulgaria, Grecia, Slovacia și Thailanda). Mai precis, România se află pe locul doi în analiza OCDE (după Thailanda) și pe primul loc la nivel european la acest capitol, cu circa 63% dintre elevi care au raportat că lipseau pe termen lung în gimnaziu/liceu și au făcut același lucru și în primii ani de școală.
OCDE arată că, în general, problemele asociate absenteismului tind să scadă pe parcursul liceului în multe sisteme, mai ales în cele în care ultimii ani de liceu nu sunt obligatorii. Însă, notează raportul, ele continuă să se amplifice pe parcursul învățământului secundar superior, iar aici este dat exemplul României, cu o creștere a numărului de absențe cu fiecare an de liceu.
- „Această tendință ar putea reflecta lipsa de implicare a elevilor în ceea ce privește programele care nu au reprezentat preferințele lor de studiu, precum și concentrarea sporită asupra pregătirii pentru bacalaureat, la un număr limitat de materii”, se arată în analiză, care citează studii românești realizate în 2023-2024.
După criteriul absenteismului pe termen lung, România nu se remarcă în vreun mod aparte printre țările membre și partenere OCDE – are o valoare a absențelor pe termen lung (aproape 8%) apropiată de media organizației, dar la un nivel al cheltuielilor per elev de două ori mai mic decât media OCDE sau a UE.
Plictiseala elevilor români – motiv semnificativ pentru absențe
Un alt capitol la care România este „în top” ca motiv de absențe pe termen lung este cel legat de plictiseala resimțită de elevi și problemele de disciplină la ore.
Astfel, dintre elevii cu absențe pe termen lung, România se află pe podium – imediat după Cipru și Thailanda, între țările luate în calcul – în ceea ce privește elevii care spun că lipsesc pentru că se plictisesc la școală (40%, de două ori mai mulți decât media OCDE și aproape dublu față de media UE).
- Tot pe podium – pe poziția secundă, de data aceasta, imediat după Israel – se remarcă România și în cazul unui index ce asociază absențele pe termen lung și problemele de disciplină la orele de matematică, probleme ce se simt mai des în rândul problemelor cu absențe pe termen lung.
Iar autorii raportului consideră relevant, pentru situația din România, ceea ce spune un elev român citat într-un studiu românesc din 2024: „Elev din România: Nu fac nimic la anumite ore uneori, așa că prefer să mă odihnesc pentru activitățile mele de după școală. Pentru că e frustrant să stai într-o bancă 6-7 ore fără să înveți ceva care te ajută cu adevărat în viața reală sau măcar ceva interesant.”
Efectele socio-economice: diferențe semnificative rural-urban, foame, infrastructură defectuoasă
În România, elevii din mediul rural raportează mai des decât colegii din urban că lipsesc de la școală, printre posibilele cauze fiind provocările legate de transport sau faptul că familiile le cer să muncească. Diferența elevii de clasa a IV-a care raportează mai mult absențe este de 12% procentuale în favoarea elevilor din rural față de cei de la oraș, în România – cea mai mare diferență înregistrată în rândul țărilor membre și partenere OCDE, pe baza rezultatelor evaluării internaționale TIMSS 2023.
Statutul economico-social contează, în România, cel mai mult în diferențierea dintre elevii care înregistrează absențe pe termen lung și cei care nu raportează astfel de absențe. Astfel, România este pe ultimul loc, sub țări precum Ungaria, SUA sau Argentina, în ceea ce privește un index care măsoară efectele statutul socio-economico-cultural (ocupația părinților, nivelul lor educațional, bunurile deținute) asupra absențelor.
Iar în aceeași comparație România se remarcă drept prima țară dintre toate statele membre și partenere OCDE când vine vorba despre efectele foamei: este prima țară dintre cele analizate din punct de vedere al diferenței între elevii care lipsesc și cei care nu lipsesc de la școală, care răspund că nu au mâncat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile, din cauza lipsei banilor.
Raportul scoate în evidență probleme care se regăsesc și în alte țări: „În România, distanța și problemele de transport sunt asociate cu întârzierea și cu absențele; aproape un sfert dintre elevii de învățământ secundar lipsesc adesea sau întârzie din cauza dificultăților de transport – aproape 50% raportează că acest lucru se petrece uneori – iar peste 20% nu ajung la ore din cauza costurilor legate de transport”, conform unui raport românesc din 2024. Acestora li se adaugă alte probleme, semnalate în alt raport românesc, precum traficul aglomerat, problemele de infrastructură, nealinierea orarelor și condiții meteo nefavorabile.
- Totodată, România se numără printre țările în care băieții lipsesc nemotivat mai mult decât fetele, în condițiile în care, în medie la nivel OCDE, nu există diferențe semnificative între fete și băieți, când vine vorba despre absenteism.
- România nu iese în evidență în ceea ce privește indicatori precum sentimentul de apartenență la școală sau atmosfera școlară negativă, considerate relevante pentru absenteism în alte sisteme școlare. Dar e semnalată o situație ce reiese din cercetările naționale – anume că există o asociere între prezența redusă și dificultățile de integrare socială sau sentimentul redus de apartenență.